"Decalogul" familiei în Anul Credinţei

Credinţa şi familia. Propunem un decalog soţilor şi fiilor pentru a trăi acest an special.

1. Credinţa şi fidelitatea

Amintiţi-vă de promisiunea făcută la căsătorie în fiecare zi. "Eu, N., te iau pe tine, N., şi făgăduiesc şi jur să-ţi fiu credincios/credincioasă ... în toate zilele vieţii mele". Căutaţi textul promisiunii şi ţineţi-l într-un loc vizibil din dormitor. Gândindu-ne la cuvintele pronunţate în ziua solemnă a căsătoriei, recunoaşteţi izvorul iubirii şi binecuvântarea sacramentului primit. Conştiinţa că iubirea este un dar de la Dumnezeu şi căsătoria o vocaţie te angajează să asculţi şi rămâi în ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu şi să găseşti în Dumnezeu sursa din care să-şi tragă din nou forţa iubirii şi curajul fidelităţii.

2. Credinţa şi ascultarea

Trăiţi un dialog conjugal mai intens şi frecvent. Dialogul vă ajută să suportaţi împreună încercările, fie cele care vin din exterior (ambient social, lipsa locului de muncă) fie cele ce se nasc în interiorul vieţii de familie (neînţelegeri şi neîncrederi). Dialogul manifestă şi întăreşte împărtăşirea care este prima şi cea mai mare susţinere. Fără dialog orice ruptură riscă să se mărească, orice neînţelegere să se extindă.

3. Credinţa şi memoria

Redescoperiţi aniversarea căsătoriei. Accentuarea evenimentului sacramental este însoţită de valorizarea aniversării căsătoriei. Această aniversare este necesar să fie celebrată cu o grijă particulară. Pregătiţi-vă printr-un timp de reculegere, sau prin sacramentul Spovezii pentru a mulţumi lui Dumnezeu pentru darurile primite şi a confirma legământul căsătoriei.

4. Credinţa şi rugăciunea

Rugaţi-vă împreună în familie. Decideţi timpi dedicaţi rugăciunii trăite în casă. Adunaţi-vă, de exemplu, sâmbătă seara pentru a recita Rozariul sau o parte din el, meditând misterele de bucurie ale vieţii Sfintei Familii din Nazaret. Va fi o ocazie propice pentru a medita la anii în care Isus cu Maria şi Iosif au trăit împreună şi implicaţi şi copiii mai mici în această minunată istorie a salvării.

5. Credinţa şi Euharistia

Pregătiţi-vă cu familia pentru Paştele duminical. Euharistia este un sacrament care vă educă la ascultare, la misiune şi permite lui Isus Cristos să rămână în mijlocul vostru, să devină susţinerea voastră, forţa, hrana, calea voastră. Duminica dimineaţa adunaţi-vă ca familie pentru a citit fragmentul evanghelic ce va fi proclamat în cadrul sfintei Liturghii şi invitaţi-i pe toţi să împărtăşească propriile reflecţii. Dacă este posibil, părinţi şi fii, participaţi împreună la sacramentul Euharistiei.

6. Credinţa şi viaţa

Celebraţi viaţa. Învăţaţi să ritmaţi momentele vieţii de familie cu laudele aduse lui Dumnezeu. Daţi o respiraţie de credinţă evenimentelor care implică familia, cum ar fi aniversările onomastice, absolvirile şcolare, momentele de boală sau de dificultate. Alegeţi modalitatea cea mai potrivită, de exemplu, să mergeţi la liturghie toţi împreună în acea zi sau trăiţi un moment de rugăciune în casă.

7. Credinţa şi calea pelerinajului

Faceţi un pelerinaj familial. În acest an al credinţei prevedeţi să faceţi un pelerinaj cu familia. A porni în călătorie împreună pentru a încredinţa Domnului familia voastră, este un semn de încredere şi abandonare.

8. Credinţa şi mărturia

Ascultaţi mărturia sfinţilor căsătoriţi şi a părinţilor. Să ne propunem să aprofundăm viaţa unuia sau mai multor cupluri creştine care au trăit cu sfinţenie vocaţia la căsătorie (Maria şi Luigi Beltrame Quattrocchi, Luigi şi Zelia Martin, părinţii sfintei Tereza a Pruncului Isus etc.).

9. Credinţa şi caritatea

Trăiţi atenţia faţă de celălalt. Uşa casei nu poate rămâne niciodată închisă, dar mereu trebuie să fie gata pentru a face loc celui care se află în necesitate. Nu doar faţă de copii proprii, ci şi faţă de aceea pe care Providenţa îi trimite, nu doar faţă de prietenii de care suntem legaţi, ci şi faţă de acei fraţi care pentru un timp îi avem aproape.

10. Credinţa şi sfinţenia

?intiţi sus. Fără teamă deschideţi-vă la chemarea spre sfinţenie. Căsătoria nu poate fi gândită ca o cale minoră, o specie de străduţă bună pentru măgari. Biserica ne invită să facem în schimb din aceasta un drum pentru a ajunge pe cele mai înalte culmi. Cum? Trăind Evanghelia. Dar Evanghelia nu este o carte de reţete şi nici o colecţie de iluzii, este o Persoană care ne-a revelat planul Tatălui. Nu vă faceţi griji! Este nevoie de o imprudenţă sfântă şi o doză bună de ingeniozitate pentru a ne angaja pe această cale.

Sursa: www.donboscoland.it

Traducere: Asociaţia Familia şi Viaţa

lecturi: 62.