Pentru a fi artizani ai unei mari speranţe. Mesajul Sfântului Părinte adresat patriarhului Bartolomeu I (30 noiembrie 2012)

În cadrul tradiţionalului schimb de delegaţii pentru respectivele sărbători ale Sfinţilor Patroni, la 29 iunie la Roma pentru celebrarea sfinţilor apostoli Petru şi Paul şi la 30 noiembrie la Istanbul pentru celebrarea sfântului Andrei apostol, cardinalul Kurt Koch, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, conduce anul acesta delegaţia Sfântului Scaun pentru sărbătoarea Patriarhiei Ecumenice. Cardinalul este însoţit de episcopul Brian Farrell, secretar al dicasterului, şi de Monseniorul Andrea Palmieri, subsecretar. La Istanbul, s-a unit cu delegaţia nunţiul apostolic în Turcia, arhiepiscopul Antonio Lucibello. Delegaţia Sfântului Scaun a luat parte la solemna liturgie divină prezidată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I în biserica patriarhală din Fanar şi a avut o întâlnire cu patriarhul şi conversaţii cu comisia sinodală responsabilă de relaţiile cu Biserica Catolică. Cardinalul Koch a încredinţat patriarhului ecumenic un mesaj autograf al Sfântului Părinte - pe care l-a citit public la încheierea liturgiei divine - însoţit de un dar. De asemenea, cardinalul i-a întâlnit pe reprezentanţii comunităţii catolice locale şi s-a întreţinut într-o conversaţie cu comitetul ecumenic al Vicariatului apostolic al Bisericii catolice din Istanbul.

*

Sanctităţii sale Bartolomeu I
Arhiepiscop de Constantinopol
Patriarh Ecumenic

"Aşa încât Cristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă" (Ef 3,17)

Însufleţit de sentimente de bucurie profundă şi de apropiere fraternă, aş vrea să-mi însuşesc acest auspiciu, pe care sfântul Paul îl adresează comunităţii creştine din Efes, pentru a-l formula dumneavoastră, Sanctitate, membrilor Sfântului Sinod, clerului şi tuturor credincioşilor, adunaţi în această zi de sărbătoare pentru a celebra marea solemnitate a sfântului Andrei. Urmând exemplul Apostolului, şi eu, ca fratele dumneavoastră în credinţă, "îmi plec genunchii înaintea Tatălui" (Ef 3,14), pentru a cere ca să vă dea "să fiţi întăriţi prin Duhul lui" (Ef 3,16) şi "să cunoaşteţi iubirea fără de margini a lui Cristos" (Ef 3,19).

Schimbul de Delegaţii dintre Biserica din Roma şi Biserica din Constantinopol, care se reînnoieşte în fiecare an cu ocazia respectivelor sărbători patronale a sfântului Andrei la Fanar şi a sfinţilor Petru şi Paul la Roma, mărturiseşte în mod concret legătura de apropiere fraternă care ne uneşte. Este o comuniune profundă şi reală, deşi încă imperfectă, care nu se întemeiază pe motive umane de curtoazie şi de convenienţă, ci pe credinţa comună în Domnul Isus Cristos, a cărui Evanghelie de mântuire a ajuns la noi graţie predicii şi mărturiei apostolilor, pecetluită de sângele martiriului. Putând conta pe acest fundament solid, putem să înaintăm împreună cu încredere pe drumul care conduce spre refacerea comuniunii depline. Pe acest drum, graţie şi sprijinului asiduu şi activ al Sanctităţii Voastre, am făcut multe progrese, pentru care vă sunt foarte recunoscător. Chiar dacă drumul care trebuie parcurs poate să pară încă lung şi dificil, intenţia noastră de a continua în această direcţie rămâne neschimbată, întăriţi de rugăciunea pe care Domnul nostru Isus Cristos a adresat-o Tatălui: "ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă" (In 17,21).

Sanctitate, în acest moment doresc să vă reînnoiesc expresia recunoştinţei mele vii pentru cuvintele rostite la sfârşitul celebrării pentru a cincizecea aniversare a deschiderii Conciliului al II-lea din Vatican şi pentru deschiderea Anului Credinţei, care s-a ţinută la Roma în octombrie, cuvinte prin care dumneavoastră aţi ştiut să deveniţi interpret al sentimentelor tuturor celor prezenţi. Păstrez amintiri vii despre vizita dumneavoastră la Roma în acea împrejurare, în timpul căreia am avut oportunitatea de a reînnoi legăturile prieteniei noastre sincere şi autentice. Această prietenie sinceră care s-a născut între noi, cu o mare viziune comună a responsabilităţilor la care suntem chemaţi ca şi creştini şi ca păstori ai turmei pe care Dumnezeu ne-a încredinţat-o, este motiv de mare speranţă pentru ca să se dezvolte o colaborare tot mai intensă, în misiunea urgentă de a da, cu reînnoită vigoare, mărturie despre mesajul evanghelic lumii contemporane. De asemenea mulţumesc din toată inima dumneavoastră, Sanctitate, şi Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice pentru că a voit să trimită un delegat fratern pentru ca să participe la Adunarea ordinară generală a Sinodului episcopilor cu tema: "Noua evanghelizare pentru transmiterea credinţei creştine". Provocarea cea mai urgentă, asupra căreia am fost mereu în acord total cu Sanctitatea Voastră, este astăzi aceea a modul în care să facem să ajungă vestea iubirii milostive a lui Dumnezeu la omul din timpul nostru, aşa de des distrat, mai mult sau mai puţin incapabil de o reflecţie profundă despre sensul însuşi al existenţei sale, luat ca atare pornind de la proiecte şi de la utopii care nu pot decât să-l dezamăgească. Biserica nu are alt mesaj în afară de "Evanghelia lui Dumnezeu" (Rom 1,1) şi nu are altă metodă în afară de vestirea apostolică, susţinută şi garantată de mărturia de sfinţenie a vieţii păstorilor şi a poporului lui Dumnezeu. Domnul Isus ne-a spus că "secerişul este mult" (Lc 10,2) şi nu putem accepta să fie pierdut din cauza slăbiciunilor noastre şi a dezbinărilor noastre.

Sanctitate, în dumnezeiasca liturgie de astăzi pe care aţi celebrat-o în cinstea sfântului Andrei, patron al Patriarhiei ecumenice, v-aţi rugat "pentru pacea lumii întregi, pentru propăşirea sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor". Cu toţi fraţii şi surorile catolici, mă unesc cu rugăciunea dumneavoastră. Comuniunea deplină la care aspirăm este un dar care vine de la Dumnezeu. Lui "care poate să facă toate mai presus decât putem noi să cerem sau să gândim, prin puterea cu care lucrează în noi" (Ef 3,20), îi adresăm cu încredere rugăciunea noastră, prin mijlocirea sfântului Andrei şi a sfântului Petru, fratele său.

Cu aceste sentimente de sinceră afecţiune în Cristos Domnul, reînnoiesc urările mele cordiale şi schimb cu dumneavoastră, Sanctitate, o îmbrăţişare fraternă.

Din Vatican, 23 noiembrie 2012

Benedict al XVI-lea

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.