Roman: Itinerare ale credinţei

Peste două săptămâni, mai exact în ziua de 11 octombrie 2012, va debuta Anul Credinţei, la împlinirea a 50 de ani de deschiderea Conciliului Vatican al II-lea, an liturgic ce se va derula la nivelul diecezei noastre împreună cu al treilea an dedicat familiei şi Căsătoriei creştine.

Printre proiectele pastorale ce se derulează pe această linie în cadrul Parohiei "Fericitul Ieremia Valahul" din Roman se numără şi cel intitulat "Itinerare ale credinţei", iniţiativă ce se concretizează printr-un pelerinaj de una sau mai multe zile în diferite zone ale ţării noastre sau chiar peste graniţe, cu scopul de a vedea anumite vestigii realizate de cei credincioşi în decursul veacurilor de creştinism.

Sunt propuse 15 asemenea itinerare, după numărul celor 15 puncte din scrisoarea apostolică Porta fidei (Poarta credinţei), prin care Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea a convocat, la 11 octombrie 2011, Anul Credinţei, până în ziua de 24 noiembrie 2013, când se încheie acest an pastoral.

Pentru o participare cât mai largă a credincioşilor, itinerarele sunt realizate la nivelul grupurilor de copii (Grupul ministranţilor, Acţiunea Catolică a Copiilor, Corul copiilor), tineri (GrupulMass-media, Acţiunea Catolică a Tinerilor, Corul tinerilor), adulţi (Comitetul bisericesc, Consiliul pastoral parohial, Legiunea Mariei, Acţiunea Catolică a Adulţilor, Corul parohial) şi seniori (Legiunea Mariei şi Clubul seniorilor).

Traseele sunt marcate cu multiple momente de rugăciune, cântare şi meditaţie, cu scopul de a trezi "în fiecare credincios aspiraţia de a mărturisi credinţa în plinătate şi în deplină convingere, cu încredere şi speranţă", aşa cum ne îndeamnă Sfântul Părinte în documentul menţionat mai sus.

Primul itinerar al credinţei propus în acest an pastoral a fost realizat sâmbătă, 22 septembrie 2012, grupul fiind constituit din reprezentanţi ai tuturor asociaţiilor parohiale. Obiectivul acestei zile a fost acela de a înţelege ceea ce Sfântul Părinte transmite în primul punct al scrisorii Porta fidei: să-l descoperim pe "Duhul Sfânt care a condus Biserica de-a lungul secolelor". Această acţiune divină o putem vedea peste veacuri în locaşurile de cult care au fost înălţate de creştini de-a lungul timpului.

După ce au participat la sfânta şi dumnezeiasca Liturghie în biserica parohială şi s-au rugat în autocar misterele de bucurie, primul popas al grupului condus de părintele paroh Alois Moraru fost făcut la Baia, cetatea unde a fost întâia capitală a Moldovei şi unde a fiinţat o episcopie catolică între anii 1418 şi 1523. Ruinele bisericii vorbesc şi astăzi despre însemnătatea târgului, despre timpurile şi motivele venirii catolicilor în această parte a ţării. Pentru a înţelege mai bine ideile din zidurile acestei biserici catedrale, părintele a ţinut o lecţie de istorie ecleziastică, amintind începuturile catolicismului în Moldova şi făcând o incursiune în istoria episcopiilor catolice de Milcov, Siret, Baia, Bacău şi Iaşi. A urmat vizitarea bisericii catolice din Fălticeni, unde am fost primiţi cu bucurie de pr. Mihai Iştoc, care ne-a prezentat istoria comunităţii pe care o păstoreşte şi câteva particularităţi ale trăirii credinţei în acel areal religios.

Itinerarul propus pentru acea zi ne-a condus către Suceava, un ţinut locuit de creştini încă din secolul al III-lea. În Evul Mediu, oraşul era populat cu români, dar şi cu germani, maghiari şi armeni, mulţi dintre aceştia fiind catolici. Timp de un secol şi jumătate (1775-1918) acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina, Suceava fiind al doilea oraş ca mărime şi importanţă din zonă, după capitala Cernăuţi. După izbucnirea Primului Război Mondial, cei mai mulţi catolici din Suceava şi împrejurimi au părăsit România şi au plecat în alte ţări. Acest arc al timpului şi păstrării credinţei creştine l-am putut urmări în centrul oraşului vizitând vechiul centru medieval, mănăstirea "Sfântul Ioan cel Nou" şi biserica romano-catolică. Aici, am fost întâmpinaţi de pr. vicar Cristian Gal şi pr. paroh Iosif Păuleţ, care ne-a prezentat biserica şi viaţa patronului ei, sfântul Ioan Nepomuk, oferind răspunsuri la întrebările romaşcanilor despre trăirea credinţei în Decanatul de Bucovina.

Admirând mai multe monumente istorice, biserici şi mănăstiri, case memoriale şi statui, dar şi clădiri moderne, ne-am îndreptat prin oraşul Salcea către Botoşani. Urmând acest itinerar nu am putut ignora o vizită la Casa memorială "Mihai Eminescu" de la Ipoteşti, unde am vizitat muzeul memorial - o clădire amenajată în locul în care a trăit poetul nostru naţional, bisericuţa din lemn construită de familia Eminovici şi mormintele unor membrii ai neamului. În curtea casei memoriale se află şi Casa Papadopol, unde s-a organizat Muzeul de etnografie al Centrului Naţional de Studii de la Ipoteşti. Fiind în zonă, am vizitat apoi lacul din pădurea Baisa, care a constituit o sursă de inspiraţie a multor poezii ale lui Mihai Eminescu.

Itinerarul prin Botoşani a fost derulat în cea mai mare parte pe jos, putând admira trecutul şi prezentul acestei urbe. Cu o viaţă culturală foarte bogată, "târgul boierului Botăşani" a dat de-a lungul anilor mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii, care şi-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc şi universal: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ştefan Luchian, Nicolae Leon, Elie Radu, Mihail Sorbul, Octav Onicescu, George Enescu. Parcurgând centrul oraşului şi strada Cuza Vodă am ajuns la biserica romano-catolică, dedicată naşterii sfântului Ioan Botezătorul, un edificiu din secolul al XIX-lea, ridicat în stil neogotic, care înnobilează în chip fericit peisajul citadin botoşănean. Fiind zi de sâmbătă, nu au lipsit "miresele" şi artiştii în straie populare autohtone.

Nu puteam zăbovi prea mult în reşedinţa judeţului din colţul nord-estic al ţării, de aceea ne-am îndreptat spre alte meleaguri păstrătoare ale memoriei credinţei din Moldova. Am putut face astfel o altă incursiune în istoria laică şi bisericească a patriei noastre, mai ales că am trecut prin câteva localităţi cu renume: Copalău, Flămânzi, Hârlău şi Cotnari. Nu ne-am putut abţine să nu facem o haltă în această localitate, atât pentru a vedea vestigiile bisericii "Adormirea Maicii Domnului", dar şi pentru a degusta atât de lăudatul vin de Cotnari. Gazdă ne-a fost noul paroh al acestei comunităţi - pr. Petru-Bogdan Răchiteanu, pe care unii "fericiţi" l-au recunoscut din recentul pelerinaj făcut la Şumuleu Ciuc. Părintele Alois a mai ţinut şi aici o lecţie de istorie, mai ales despre ruinele bisericii ridicată în secolele XIV-XV. Cotnariul s-a evidenţiat din punct de vedere religios în secolul al XVI-lea, când comunitatea din această importantă zonă viticolă atrăgea mulţi dregători occidentali, care se vor stabili aici. Localitatea a devenit un important centru cultural al timpului, mai ales după sosirea iezuiţilor, la sfârşitul secolului al XVI-lea. Istoria Cotnariului este legată de nume celebre, cum ar fi: Despot Vodă, Petru Şchiopul, Gaspar Graziani, Marcu Bandini etc., figuri ce au fascinat timpurile în care au trăit, dar şi de Şcoala latină de aici. Ruinele bisericii vizitate de noi au constituit o concluzie a itinerarului din acea zi, făcând legătura între vechile şi noile generaţii de catolici din Moldova.

În drum spre casă ne-am abătut privirea şi spre Cucuteni, o vatră a culturii şi civilizaţiei noastre milenare. Astfel, ne-am putut aminti de credinţele precreştine (zeităţi, culte solare), de perioada interferenţei cu creştinismul şi de implementarea credinţei creştine în acest teritoriu al ţării noastre.

Itinerarele credinţei promovate de "Parohia Fericitul Ieremia Valahul" din Roman vor continua în luna octombrie cu un traseu propus spre ţinuturi nemţene.

Fotografii de la acest pelerinaj pot fi vizualizate pe situl parohiei: www.fericitulieremiaroman.ro.

Pr. Alois Moraru

lecturi: 7.