Iaşi: O cale de sfinţenie ieri, azi, întotdeauna

O expoziţie deosebită prin semnificaţii s-a deschis la 2 august 2012, la Muzeul Unirii din Iaşi: "Linguri, linguroaie şi polonice din patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei".

Orice cuvânt, scris sau vorbit, orice gest şi orice obiect are o triplă expresie: cea profană, dată de uzul sau înţelesul imediat, cea simbolică, unde înţelesurile s-au sublimat în creuzetul sufletului generaţii de-a rândul şi vorbesc în acelaşi fel oamenilor aceluiaşi pământ şi expresia spirituală, universal valabilă în timp şi spaţiu, fiindcă, mergând la însăşi esenţa vieţii, uneşte pe om de Creatorul sau. Şi cu cât un obiect pare mai banal, cu atât expresia sa simbolică şi spirituală este mai profundă. Ce poţi să spui, fără să surâzi cu surprindere, despre... linguri, linguroaie şi polonice?!

Conceptul expoziţional - precizează etnograf Marcel Lutic - a plecat de la evocarea legăturilor intrinseci, subtile, aproape esoterice, care au existat cândva între sufletul uman, ochiul şi creierul uman, mână şi lingură (...), cultul dendrolatric (exprimat prin folosirea anumitor esenţe lemnoase) şi alimentaţia arhaică.

De fapt, vorbind despre lingură, vorbim despre universul familiei, despre familia tradiţională, închegată, tihnită, în deplină înţelegere sub viforul vremii fiindcă trăia sub semnul dumnezeirii şi care ne face să dăinuim încă şi astăzi.

"Au pornit de la lingură" - expresia se referă la cei care întemeiază o gospodărie trainică, pornind aparent de la nimic, la fel ca şi universul, care a fost creat din nimic. Referirea se face la lingură şi nu la alt obiect casnic, fiindcă nutriţia reprezintă modalitatea de existenţă a omului în univers, iar lingura reprezintă ea însăşi un univers în sine: găvanul are forma jumătăţii de ou (în mitologia arhaică: oul universului), iar coada, bogat ornamentată, se ţine cu trei degete (simbolul Trinităţii) sau... cu pumnul - depinde de nivelul de integrare om-cosmos. Dar oricum ar fi, e bine de ştiut că, la nuntă, mirii mănâncă din "lingurile duble", adică, aşa cum desluşea un meşter popular coborât parcă din icoană, sunt două linguri legate cu lanţ între ele, cioplite împreună cu lanţul din acelaşi lemn, fiindcă cei doi se leagă a fi trup şi suflet în faţa oamenilor şi a Domnului, pe vecie. De aceea, cu lingura dublă se mănâncă o singură dată: atunci, în ceasul cel mai sfânt. Altfel, pe lingurile obişnuite, ornamentele sculptate sunt fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe, geometrice, simbolizând durata, trăinicia, iubirea - dar mai ales, iubirea supremă a Domnului pentru toţi copiii săi: crucea.

Şi cum în univers nimic nu e întâmplător, nu e întâmplătoare nici locaţia expoziţiei: Muzeul Unirii - unirea sub semnul iubirii, adică al crucii.

Expoziţia, organizată de Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Muzeul Etnografic al Moldovei şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, este o chemare. O chemare să ne aducem aminte de rădăcini, să le respectăm şi să le sfinţim, fiindcă într-un univers sfânt omul poate dăinui numai aşa - sfinţindu-se.

Expoziţia rămâne deschisă până la 2 septembrie 2012.

Dr. Ecaterina Hanganu

*

La vernisajul expoziţiei, la 2 august 2012, au prezentat: etnolog Lucia Cireş, dr. Ecaterina Hanganu, meşterul popular Florin Cramariuc şi etnologul Marcel Lutic. La expoziţie participă meşterii populari: Florin Cramariuc (Suceava), Viorel Marian (Fălticeni), Avram Roşca (Bălăceana), Ioan Laza (Iaşi), Mircea Mihăilescu (Hârlău), Valentina Acasandrei (Iaşi), Lucica Ciobanu (Bălţaţi), Maricel Apalaghiei (Hulub), Ticu Ungureanu (Epureni), Ştefan Grigoriu (Târgu Neamţ). Partenerii evenimentului sunt Primăria Municipiului Iaşi şi Muzeul Municipal Paşcani.

lecturi: 12.