INTC Iaşi: "Bucuria este o trăire, la fel ca şi credinţa". Interviu cu pr. Florin-Petru Sescu, viceresponsabil al INTC Iaşi 2012 şi responsabil al departamentului logistic

• Ce simţiţi în acest moment, la final de INTC 2012, în calitate de organizator?

În primul rând oboseală, după atâtea zile, după atât de multă muncă. Oboseală, dar o oboseală care cuprinde multă bucurie şi satisfacţie. Da, într-adevăr, multă satisfacţie pentru că toate eforturile au fost încununate de succes. Am avut multe temeri la început, au fost multe lucruri care ne-au dat uneori emoţii la început, nu în timpul evenimentelor, dar până la urmă totul a fost bine. Ne bucurăm că marea majoritate a persoanelor cu care am vorbit a fost mulţumită, că participanţii s-au bucurat de modul în care s-au desfăşurat lucrurile, de atmosfera care a fost la INTC. Mă bucură faptul că toată lumea, dar absolut toată lumea s-a simţit bine, mai ales voluntarii care au animat atât de frumos tot evenimentul. Da, simt o oboseală plină de bucurie. Dacă tema INTC a fost "Bucuraţi-vă mereu în Domnul!", îi mulţumim Domnului că ne-a dat puterea să mergem până la capăt, ne-a ajutat în tot ceea ce am realizat şi ne-a umplut de bucurie.

• Întrucât v-aţi ocupat de departamentul logistic, puteţi face o dezvăluire din culise pentru cititorii noştri? "Una bună, una rea", ca experienţe?

Una bună, una rea... Un lucru bun ar fi faptul că toată lumea a spus că nu ne-a văzut stresaţi, nervoşi sau dând impresia că ceva nu ar merge. Din punct de vedere al organizării la toate nivelele, toţi ne-au spus că nu am dat de înţeles că ar fi vreo problemă. Au mai existat şi probleme, e adevărat, dar au fost gestionate imediat. Partea bună este că toată lumea a văzut o bună organizare şi a fost mulţumită de tot ceea ce s-a desfăşurat din punct de vedere logistic.

Una rea... nu ştiu, e greu să găsesc ceva ce n-a mers bine. Pentru mulţimea de oameni care a fost prezentă, nu cred că are vreo relevanţă ceea ce n-a prea mers. Poate a fost, la un moment dat, o mică întârziere la servirea mesei, poate au existat persoane care au fost nemulţumite de cazare, dar nu toate lucrurile au depins de noi şi nici nu putem prevedea totul. Dar, per total, vom analiza aceste "puncte negre" pentru că trebuie să-ţi faci şi o autocritică, dar nu aş găsi o bulină neagră. A fost bine.

• Acum, când experienţa INTC este proaspătă, ce sfat le-aţi da celor care vor organiza următoarea ediţie a INTC?

Nu cred că aş putea da sfaturi... eventual aş sugera ceva. Cred că mai multe sfaturi ar trebui să-mi dau mie la nivel personal decât să le dau altcuiva. Probabil că un sfat pe care ar trebui să mi-l dau în primul rând mie este să am mai multă încredere în Dumnezeu decât am avut până acum, pentru că, în ciuda temerilor noastre, El s-a ocupat de toate, a avut grijă ca totul să meargă bine. Cred că cel mai important lucru este să avem încredere şi să trăim bucuria. Părerea mea personală este că bucuria este o trăire, la fel ca şi credinţa. Poate uneori nu se citeşte pe buze, nu se vede în privire, dar este în suflet şi este atât de mare încât nici nu o poţi exprima. E drept, am alergat dintr-o parte în alta, dar bucuria pe care am simţit-o a fost imensă.

Sugestiile pe care le-aş oferi? În primul rând, un timp foarte bine determinat pentru organizare, nişte termene care trebuie respectate, astfel încât să nu se adune foarte multe lucruri de făcut pe ultima sută de metri. Aş sugera un program bine stabilit, în care toate coordonatele să fie luate în calcul şi, pas cu pas, discutând şi punând la punct fiecare aspect, toată organizarea INTC să fie pregătită din timp astfel încât, în cazul în care ceva nu merge, să ai timp să retuşezi sau să reorganizezi.

• Mulţumim pentru tot eforul depus împreună cu ceilalţi responsabili şi felicitări pentru reuşita evenimentului!

Ana-Maria Blaga

* * *

Secţiunea specială "Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic 2012" pe ercis.ro

lecturi: 16.