Moment liric:

Rugăciune pentru familie

Arcade insolite, sfidând ceruri albastre,
Acoperă cu marmuri şi raze de vitralii,
Cu colonade strânse, cu străluciri de astre,
Un spaţiu tainic, în ale lumii falii,
Un spaţiu sfânt, sfânt loc de amintire
A jertfei, ce-a împlinit a noastră mântuire.
 
Aici, între arcade, singur, rugă spuse,
Un tânăr contopit în gânduri multe:
- Îţi mulţumesc din suflet, o, al meu Isuse,
Urechea Ta te rog să mă asculte!
Din depărtări străine, împins de a mea soartă,
Un dor nestăvilit acasă iar mă poartă.
 
Crescut am fost într-o familie frumoasă,
Unde a Ta prezenţă era mereu deplină,
Un tată înţelept, o mamă credincioasă,
Fraţi şi surori, precum o zi senină.
 
Tăria în credinţă, a Ta cu foc cinstire,
În inimă-mi de tânăr, mi-a fost ferm insuflat
De tatăl meu, cel hotărât din fire,
Mereu cu gând la Domnul, el grijă ne-a purtat.
 
Iubirea către Tine şi către ai noştri semeni,
Femeie prea duioasă, ea, mama m-a 'nvăţat,
Să nu cunosc nici ură, invidie şi temeri,
Iluzii trecătoare, mândria, crunt păcat,
Să te iubesc din suflet, din cuget cu credinţă,
Şi-aproapele asemeni ca propria-mi fiinţă.
 
Părinţi, copii, toţi, seara-n rugăciune,
Îţi mulţumeam pentru a Tale daruri,
Vibrând unit, ca-n suflet să răsune,
Speranţa-n mântuire şi în divine haruri.
 
Acum, Isuse darnic, înalţ spre Tine gând,
Cu-ardoare şi-umilinţă este a mea dorinţă,
Familie unită să am şi eu curând,
În dragoste, speranţă şi credinţă.

Martin Cata

lecturi: 16.