Moment liric:

O Tată, iartă-mă

O Tată, iartă-mă pe mine păcătosul
Că n-am ştiut în a mea viaţă să-mi găsesc rostul...
Iartă-mi neputinţa, o Tată bun
Că am greşit şi îndrăznesc să-ţi spun,
Iartă-mă că uneori te-am neglijat şi te-am uitat
Şi am trăit doar în păcat.
Ştiu că Tu poţi şi vrei a mă ierta
Şi am nevoie, Doamne, de bunătatea Ta,
Căci nori grei şi apăsători se aştern în calea mea
Şi numai Tu, Doamne, doar Tu mă poţi salva.
Iartă-mă, Doamne, iartă-mă că mai îndrăznesc,
Pe Tine să Te chem, la Tine să privesc,
Dar ştii, o Tată, oricât aş rătăci
Tot la Tine, la Tine voi veni.
Tu eşti sprijin şi mângâiere
Şi ne ajuţi în orice ţi-am cere.

Claudia Iacob

lecturi: 10.