Iaşi (Don Orione): Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - ziua a doua

Congregaţia "Don Orione" din Iaşi a fost gazda celei de-a doua zile de rugăciune pentru unitatea creştinilor, joi, 19 ianuarie 2012. Celebrarea ecumenică a avut loc în capela congregaţiei, din şoseaua Păcurari, la ora 17.00.

La această celebrare au participat preoţi din cadrul Congregaţiei "Don Orione" împreună cu preoţi ai parohiilor din Iaşi, persoane consacrate, seminarişti, precum şi numeroşi laici, catolici şi ortodocşi.

Celebrarea ecumenică s-a desfăşurat după aceeaşi schemă precum cea de ieri: Adunarea, Liturgia Cuvântului, Rugăciunea penitenţială şi stropirea cu apă sfinţită. În încheiere s-a rostit rugăciunea de angajare şi a fost oferită binecuvântarea.

În prima lectură luată din Cartea întâi a lui Samuel se descoperă faptul că transformarea noastră spre victorie ne învaţă că ea se produce pentru că Dumnezeu o vrea şi nu noi înşine, fapt care ne determină să avem o încredere răbdătoare şi la o profundă speranţă în Dumnezeu. Ana este un exemplu al acestei răbdări plină de încredere şi speranţă. Marea ei victorie nu este una a armelor sau a naţiunilor, ci o apreciere reală a unei lupte interioare şi personale. Psalmistul devine un ecou al aşteptării răbdătoare a Anei. Acesta îi aduce mulţumiri lui Dumnezeu, pentru că a schimbat ruşinea şi încurcătura sa, şi continuă să aibă încredere în iubirea sa nestrămutată.

În lectura a doua, luată din Scrisoarea către Evrei, autorul aminteşte de răbdarea lui Abraham şi a celor care au ieşit victorioşi prin credinţa şi încrederea în Dumnezeu. De aceea, a înţelege că Dumnezeu intervine şi gestionează firele istoriei umane evită ispita de a dori triumful în termeni umani.

În Evanghelia după sfântul Matei, glasul din cer la botezul lui Isus proclamând "Acesta este Fiul meu iubit" pare să garanteze succesul imediat al misiunii sale mesianice. Chiar dacă împărăţia lui Dumnezeu apare în formă decisivă la înviere, totuşi realizarea ei definitivă va avea loc la a doua venire a Domnului. Pentru aceasta aşteptăm cu speranţă răbdătoare şi încredere. Astfel, dorinţa noastră de unitate vizibilă a Bisericii cere o aşteptare plină de răbdare şi încredere. Rugăciunea noastră pentru unitatea creştină seamănă cu rugăciunea Anei şi a psalmistului. Toate acestea ne transformă şi ne pregătesc pentru unitatea vizibilă a Bisericii, nu aşa cum o gândim noi, ci aşa cum o dă Dumnezeu.

La predică, pr. Valeriano Giacomelli, superiorul congregaţiei, amintind de mesajul PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, a menţionat că şi astăzi, ca şi acum 104 ani, există suflete nobile care ne îndeamnă să ne rugăm pentru unitate. Acest lucru este o dovadă a credinţei noastre, un semn de ascultare faţă de însuşi Isus Cristos, care s-a rugat Tatălui său ca toţi să fie una. Cu toţii, a amintit părintele, suntem chemaţi la convertire, însă pentru aceasta avem nevoie de bunăvoinţă, de disponibilitate în a-i urma pe înaintaşii noştri în credinţă. Ana, despre care ne relatează prima lectură, este un exemplu clar în această privinţă. Ea s-a rugat cu multă credinţă şi a obţinut ceea ce a cerut. Acelaşi lucru suntem chemaţi să-l facem şi noi, nu doar în aceste opt zile de rugăciune, ci mai ales să continuăm rugăciunea noastră neîncetat, după cum ne îndeamnă şi sfântul părinte. Chiar dacă vor exista persoane care vor considera acest fapt o nebunie, aşa cum ne relatează sfântul Paul referitor la moartea lui Cristos, suntem datori să ne rugăm neîncetat, convinşi fiind că unitatea este o realitate vie. Cristos însuşi ne-a oferit exemplul, calea pe care trebuie să o urmăm pentru realizarea acestei unităţi. Evanghelia ne spune că, deşi nu avea nevoie de botezul lui Ioan, pentru că era curat, Isus s-a supus, primind botezul. Şi noi suntem chemaţi ca prin umilinţă să ne convertim, să ne îndreptăm către cei de lângă noi, spunând împreună cu psalmistul "vindecă-mă Doamne" de păcatul care convieţuieşte cu noi. Avem nevoie de această unitate, căci a fi creştin înseamnă a fi în acelaşi timp misionar. Or, pentru a-l vesti pe Cristos tuturor acelora care nu cred în el, avem nevoie să fim uniţi, căci în ce fel putem fi noi convingători dacă suntem divizaţi? Iată deci sarcina fiecăruia dintre noi. Pentru a fi convingători trebuie să ne apropiem de Cristos având o credinţă onestă, o credinţă care preţuieşte mai presus de toate porunca iubirii, într-o societate în care egoismul apasă cu mare greutate asupra persoanei. Prin acest egoism ne închidem faţă de cei din jurul nostru, iar ce este mai rău este faptul că ne închidem faţă de cei care stau foarte aproape de noi (vecini, prieteni, rude etc.). De aceea suntem datori să avem o credinţă fermă, condusă mereu de porunca iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.

La începutul sfintei Liturghii celebrată în catedrala "Adormirea Maicii Domnului" din Iaşi, PS Petru Gherghel i-a îndemnat pe toţi credincioşii să trăiască "dorul" după refacerea unităţii şi să-şi unească rugăciunile cu toţi creştinii care aspiră la unitate. La predică, referindu-se la lecturile biblice care au fost proclamate, a vorbit despre răbdarea pe care Dumnezeu şi-a dovedit-o întotdeauna faţă de poporul ales, răbdare care trebuie manifestată de orice creştin în rugăciunea pentru unirea în credinţă. De asemenea, el a menţionat că refacerea unităţii va fi lucrarea lui Dumnezeu, nu o cucerire a oamenilor.

Următoarea celebrare din cadrul acestei Săptămâni de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor la Iaşi, va avea loc vineri, 20 ianuarie, la ora 17.00, la biserica "Sfânta Tereza" din Iaşi (cartierul Nicolina).

Virgiliu Demşa-Crainicu

* * *

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor la Iaşi (18-25 ianuarie 2012)

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 19 ianuarie: Iaşi (Don Orione): Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - ziua a doua

* * *

Pe ercis.ro există o pagină specială dedicată Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinului, în meniul Biblioteca > Ecumenism.

lecturi: 24.