Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

CONFERINȚA EPISCOPILOR DIN ROMÂNIA
Str. Diligenței nr. 24, sector 3, 031555 - București
Tel./fax 4031/4361250; e-mail: secretariat@episcopat.ro
București, nr. 2/ 09.01.2012

COMUNICAT DE PRESĂ

Episcopii catolici din România solicită sprijinul Președintelui Traian Băsescu
pentru modificarea Legii Arhivelor

Conferința Episcopilor Catolici din România, din a cărei componență fac parte toți episcopii greco-catolici și romano-catolici din țara noastră, s-a adresat domnului președinte Traian Băsescu, la data de 14 decembrie 2011, în chestiunea modificării Legii Arhivelor (Legea Nr. 16/1996).

Luând act de modificările formulate în Parlamentul României la Legea Arhivelor Naționale, Conferința Episcopilor Catolici din România a constatat cu satisfacție faptul că acestea creează cultelor religioase legal recunoscute în România posibilitatea de a-și redobândi patrimoniul arhivistic și documentar confiscat în perioada regimului comunist. Modificările în cauză se bucură de votul favorabil al Camerei Deputaților, vot adoptat în ședința din 8 noiembrie 2011.

În această ordine de idei, dar și datorită diverselor replici, preluate de presa centrală și locală, ale unor oameni politici, intelectuali și membri ai unor asociații profesionale ale cadrelor Arhivelor Naționale ale României, Conferința Episcopilor Catolici din România s-a adresat președintelui țării solicitând șefului statului să semneze modificările aduse legii mai sus menționate. În acest context ierarhii catolici au fundamentat din punct de vedere istoric și juridic această solicitare, expunând pe larg temeiurile în care are loc acest demers al Bisericii Catolice din România, demers de care, însă, se vor putea bucura concomitent toate cultele legal recunoscute în țara noastră.

Ierarhii Bisericii Catolice, membri ai Conferinței Episcopilor din România, se declară profund nedreptățiți de confiscările, înstrăinările și distrugerile suferite de patrimoniul arhivistic al Bisericii Catolice din România, dar și al celui aparținător altor culte, acțiuni desfășurate de regimul comunist încă din anii 1948, 1950 și 1970. După 1989 regimul comunist a fost înlăturat, dar multe dintre abuzurile acestuia trenează încă în soluționarea și repararea lor juridică, fizică și morală. Un astfel de abuz este și confiscarea fondurilor arhivistice de la episcopiile, mănăstirile ordinelor călugărești, protopopiatele și parohiile Bisericii noastre. Nici Legea Nr. 16 din 1996 și nici modificările ulterioare aduse acesteia nu au introdus măsurile reparatorii morale și juridice atât de așteptate, perpetuând realitățile și abuzurile regimului totalitar comunist. Din acest motiv ierarhii Bisericii Catolice din România se declară profund nedreptățiți de acuzele aduse în presă de diverse organizații sau persoane, le resping în mod hotărât și solicită președintelui țării semnarea textului juridic, în forma sa modificată și aprobată de votul Camerei Deputaților la 8 noiembrie 2011.

Biserica Catolică din România, prin ramurile ei, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și Biserica Romano-Catolică își exprimă speranța că această solicitare a sa de ordin moral și patrimonial-cultural va fi soluționată în mod favorabil. În calitatea sa de instituție spirituală, care a contribuit în mod decisiv la formarea spirituală și la cultura milenară a poporului român, Biserica Catolică din țara noastră dorește să i se creeze cadrul legislativ și să i se recunoască în mod legal dreptul natural de a-și păstra, conserva și valorifica singură trecutul istoric. Arhive ecleziastice au existat și există în mod obligatoriu pentru toate diecezele și eparhiile noastre, încă din Evul Mediu, fapt care constituie o bogăție culturală imensă atât pentru Biserică dar și pentru întreaga țară. Crearea cadrului legal pentru retrocedarea fondurilor arhivistice confiscate este un deziderat primordial al Bisericii noastre, un act de dreptate și de democrație și o recunoaștere a rolului Bisericii Catolice în istoria și cultura României.

În anexă: Textul scrisorii deschise nr. 81/14.12.201, adresată de Conferința Episcopilor catolici din România Președintelui Traian Băsescu și înregistrată la Administrația Prezidențială cu Nr. 260/05.01.2012.

Pr. Eduard-Mihai Coșa
secretar general

Persoană de contact: Claudiu Sergiu Călin, arhivist diecezan (Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, Archivum Dioecesanum Timisoarense, Str. dr. h.c. Augustin Pacha Nr. 4, 300055/Timișoara-Cetate, tel. 0256/490081, email: archivum_dioecesanum_tm@yahoo.de)

*

CONFERINȚA EPISCOPILOR DIN ROMÂNIA
Str. Diligenței nr. 24, sector 3, 031555 - București
Tel./fax 4031/4361250; e-mail: secretariat@episcopat.ro

Nr. 81/14.02.2011

Domnului
Traian BĂSESCU
Președintele României
BUCUREȘTI

Stimate Domnule Președinte,

membrii Conferinței Episcopilor Catolici din România, Lucian Mureșan, arhiepiscop major, Arhiepiscopia Română Unită, Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș (Blaj), Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, György Jakubinyi, arhiepiscop și ordinariu armeano-catolic, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Florentin Crihălmeanu, episcop eparhial, Episcopia Română Unită, Greco-Catolică de Cluj-Gherla, Martin Roos, episcop diecezan, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, Alexandru Mesian, episcop eparhial Episcopia Română Unită, Greco-Catolică de Lugoj, László Böcskei, episcop diecezan, Episcopia Romano-Catolică de Oradea, Virgil Bercea, episcop eparhial, Episcopia Română Unită, Greco-Catolică de Oradea, Jenő Schönberger, episcop diecezan, Episcopia Romano-Catolică de Satu Mare, Vasile Bizău, episcop eparhial, Episcopia Română Unită, Greco-Catolică de Maramureș (Baia Mare), Petru Ghergel, episcop diecezan, Episcopia Romano-Catolică de Iași, Mihai Frățilă, episcop auxiliar, vicar de București, Vicariatul Român Unit, Greco-Catolic de București, ca întâi stătători ai eparhiilor și diecezelor greco- și romano-catolice din țara noastră se adresează pe această cale Domniei Voastre în chestiunea fondurilor arhivistice bisericești naționalizate de regimul comunist, referitor la care au fost formulate modificări la Legea Arhivelor Naționale Nr. 16/ 1996, modificări ce au primit votul favorabil al Camerei Deputaților în ședința din data de 8 noiembrie 2011.

Analizând unele declarații recente ale unor oameni politici precum și documentele făcute publice de sindicatele cadrelor din Arhivele Naționale ale României, membrii Conferinței Episcopilor Catolici din România, se declară profund indignați de o parte dintre aceste afirmații formulate în prezenta problemă, mai ales că ea privește patrimoniul cultural-istoric al Bisericilor și comunităților care au fost deposedate abuziv de materialul arhivistic creat în decursul existenței lor.

Considerăm că demersul legislativ inițiat nu a avut și nu are nici o clipă drept scop atentarea la caracterul unitar al Statului Român, așa cum în mod tendențios și rău voitor se arată în amintitele declarații. Aprecierea unei inițiative, menite să aducă reparații unor abuzuri comise de regimul comunist și ateu, ca fiind un atac la existența Statului Român și a Arhivelor Naționale, este exagerată și tendențioasă. Față de aceste declarații ne exprimăm dezavuarea și totalul nostru dezacord.

Biserica Catolică din România, de orice rit sau limbă maternă, este înainte de toate parte a Bisericii Catolice Universale, și nu aparține vreunei majorități sau minorități etnice sau lingvistice. Din acest motiv Biserica Catolică nu poate fi catalogată ca fiind "a maghiarilor" sau "a românilor" sau a oricărei alte etnii, ci are menirea să-și îndeplinească misiunea canonică indiferent de apartenența etnică a credincioșilor dintr-o anumită zonă geografică. În acest context, afirmațiile unor oameni politici, care forțează aspectul etnic în cazul reglementărilor amintite și prevăzute față de noua Lege a Arhivelor Naționale, pot fi considerate tendențioase, chiar discriminatorii la adresa creștinilor de diferite etnii, aparținători ai Bisericii Catolice din România.

Stimate Domnule Președinte!

După cum bine cunoașteți, în țara noastră Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și Biserica Romano-Catolică funcționează în baza Codului Canoanelor Bisericilor Orientale (Codex Canonum Ecclesiarum Orientalium, CCEO), respectiv Codului de Drept Canonic (Codex Juris Canonici, CIC), ambele coduri canonice fiind recunoscute prin Hotărârea nr. 1218 a Guvernului României din 1 octombrie 2008, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al articolului 49, alineatele 2 și 3 din Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Aceste reglementări recente stipulează existența și funcționarea arhivelor eparhiale și diecezane catolice: pentru arhivele bisericești ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice sunt relevante canoanele 256-261 din CCEO, iar pentru cele ale Bisericii Romano-Catolice, canoanele 486-491 din CIC. În baza lor există, funcționează și se organizează în mod obligatoriu, în fiecare eparhie și dieceză, arhive bisericești proprii.

Parte a acestei probleme sunt și registrele parohiale romano- și greco-catolice de botez, căsătorii și deces, parte componentă și inalienabilă a acestor fondurilor arhivistice, care au fost naționalizate prin decretul prezidial 153/1950. Astfel, matricolele bisericești, considerate de statul comunist ca fiind "de stare civilă", au fost preluate de către consiliile populare. În anul 1952 acțiunea a fost repetată, astfel că în final s-au naționalizat toate registrele parohiilor, adesea inclusiv până în 1950.

Dorim să menționăm în acest sens faptul că în Biserica Catolică obligativitatea existenței, în fiecare parohie, a matricolelor de botez, cununie și înmormântare datează din secolul al XVI-lea, mai precis din timpul Conciliului Ecumenic de la Trento, Italia (1545-1563). Această obligativitate s-a referit mereu, până în prezent, la toate parohiile catolice de toate riturile, din întreaga lume. În Transilvania, Banat și Bucovina matricole bisericești au existat încă cu mult înaintea instalării autorității habsburgice, element ce este întâlnit la mai toate confesiunile de aici. În Biserica Ortodoxă din Ardeal și Banat, aflată în supunere față de mitropoliții de la Sremski Karlovci, matricolele bisericești au fost introduse, în mod unitar și obligatoriu de mitropolitul Moise Petrovici în anul 1727. Acest norme s-au adoptat de către autoritățile bisericești și nu de către cele civile, ele venind ca urmare a prevederilor și tradițiilor canonice specifice. Administrația civilă a introdus târziu, în secolul al XIX-lea, matricolele de stare civilă, aceasta fiind o urmare a procesului separării Statului de Biserică și a dezvoltării administrației de stat. Matricolele bisericești atestă starea canonică de creștin catolic botezat, cununat în Biserică, ori răposat și înmormântat cu asistența preotului și apartenența confesională a persoanelor înregistrate în paginile lor și nu calitatea de cetățean. Scopul matricolelor bisericești este unul total diferit de cel al matricolelor de stare civilă, chiar dacă, ca și formă, ele se aseamănă foarte mult.

Episcopii Bisericii Catolice din România, de ambele rituri, consideră că este momentul ca organizarea, funcționarea și integritatea fondurilor arhivistice ale Bisericii Catolice, dar și în general, a arhivelor confesionale, să fie recunoscută și garantată într-o Românie modernă și democratică, la fel ca în toate celelalte țări europene. Garantarea dreptului la identitate prevăzut în Constituția României, (art. 6), a dreptului la libertatea conștiinței, a gândirii, a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase (art. 29) și dreptul la informație (art. 31), trebuie să stea la baza funcționării arhivelor bisericești, dar și a retrocedării către proprietarii de drept, adică cultele religioase, a tuturor fondurilor arhivistice confiscate. Tocmai în acest punct, Statul Român, prin aprobarea modificării Legii 16/ 1996, în favoarea creării premiselor recuperării de către eparhiile și diecezele noastre, și în general, de către cultele religioase a materialului arhivistic confiscat, își va face o datorie de onoare și va respecta legea, redând fiecărui cult o parte a tradiției și memoriei sale istorice de care a fost lipsit în mod abuziv în trecut.

Stimate Domnule Președinte!

În lumina acestor fapte, Vă rugăm să Vă aplecați asupra solicitării noastre și să soluționați favorabil o chestiune de ordin moral și reparatoriu care se înscrie în mod cert pe linia condamnării dictaturii comuniste prin măsuri luate în spiritul justiției și al dreptății, în decursul ultimelor două decenii, începând din 1989 și până în prezent.

În speranța înțelegerii apelului nostru și a unei rezolvări favorabile, vă asigurăm de sprijinul nostru spiritual,

București, la 12 decembrie 2011

† Lucian MUREȘAN
Arhiepiscop Major
Arhiepiscopia Română Unită,
Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș (Blaj)
Președinte

† dr. Ioan ROBU
Arhiepiscop și mitropolit
Arhiepiscopia Romano-Catolică de București
Vicepreședinte

† Martin ROOS
Episcop de Timișoara,
Responsabilul Comisiei pentru bunurile Culturale Ecleziastice
în cadrul Conferinței Episcopilor din România


 

lecturi: 35.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat