Încrederea creştinilor

Alţi morţi la Cairo:
interviu despre situaţia locală cu card. Antonios Naguib

"Revoluţia din 25 ianuarie a putut să ducă la căderea unui regim, puternic şi stabil de peste treizeci de ani. În acelaşi timp, poporul s-a aflat într-o situaţie neprevăzută în urmă cu câteva luni, aşadar nu era pregătit să o înfrunte la diferite nivele: politic, de siguranţă, economic... Şi Consiliul Superior al Forţelor Armate se află într-o situaţie foarte complexă: să înfrunte populaţia creând un conflict de forţă sau să acţioneze cu multă atenţie dând impresia de încetineală şi lipsă de fermitate. Acest lucru creează confuzie şi trezeşte multe întrebări. Viitorul apropiat va arăta intenţiile şi planurile. Cu următoarele alegeri ale Parlamentului situaţia se va clarifica şi sperăm că va fi pentru binele ţării". Vorbeşte patriarhul de Alexandria al copţilor catolici, card. Antonios Naguib, în ziua în care Cairo numără morţii, 24, din violenţele care au urmat după o manifestaţie a creştinilor. Violenţele ar fi fost stârnite de "provocatori" care au atacat cortegiul în care manifestanţii s-au ciocnit mai întâi cu extremişti islamici şi apoi cu forţele de securitate. Au trecut circa 8 luni de la revoluţia din 25 ianuarie şi drumul spre mult dorita democraţie pare să înainteze cu încetineală. Premierul egiptean Essam Sharaf a vorbit despre complot împotriva unităţii ţării, aşteptat peste mai mult de o lună de alegerile adunării populare.

Eminenţă, de la votul din 28 noiembrie (camera inferioară) şi mai departe de la cel din 29 ianuarie 2012 (Shura sau camera superioară), ce Egipt ar putea să rezulte?

"Viitorul Egiptului nu se prevede cu claritate. Nu putem afirma o fizionomie clară pentru Egipt după aceste date. Putem exprima îngrijorările noastre şi în acelaşi timp marea noastră speranţă de a găsi un Egipt bazat pe drepturile civile şi egalitatea de cetăţenie, fără nici o discriminare mai ales religioasă".

Lipsa de experienţă politică şi de organizare a tinerilor, marcată şi de lipsa de lideri importanţi şi organizarea şi forţa mişcărilor islamiste (Fraţii musulmani şi salafiţi) cât ar putea influenţa asupra rezultatului votului?

"Este sigur că poporul egiptean se încrede mult în opiniile liderilor religioşi şi cu privire la politică. Nepregătit să înfrunte actuala situaţie politică şi în faţa provocării votului, are nevoie să fie condus, să înveţe să facă o critică obiectivă a situaţiei politice şi să discearnă obiectiv binele ţării. Nu lipsesc intelectualii şi scriitorii pentru a ajuta la crearea acestui climat de încredere. Însă discursul religios rămâne mereu foarte important şi influent, mai ales în moschei. Deci este inevitabil ca să influenţeze asupra rezultatului votului. Pe de altă parte avem mult speranţă că partidele şi curentele care acţionează pentru statul democratic şi civil să aibă şi ele un rezultat favorabil.

Criza economică, lipsa de siguranţa, viaţa scumpă vor putea îndrepta votul spre direcţii fundamentaliste?

"Este clar că această situaţie influenţează în direcţie fundamentalistă. De fapt, islamiştii exploatează această carte cu multă abilitate. Vând mărfurile, în special alimentele şi hainele, cu preţuri reduse şi dau ajutoare generoase celor nevoiaşi. Acest este un mijloc eficient pentru a câştiga consensuri".

Iarăşi conflicte între creştini şi musulmani: declaraţiile salafiţilor şi islamiştilor preocupă mult, cum ar fi riscul aplicării legii Sharia în reforma Constituţiei, minoritatea creştină care doreşte un Egipt laic în pofida declaraţiei de la Al-Azhar din 19 iulie. Ce viitor este pentru creştinii din Egipt?

"Atacurile islamiştilor împotriva instituţiilor creştine continuă, mereu cu pretenţia că se construieşte o biserică fără autorizaţia oficială şi explicită, care rămâne încă foarte greu de obţinut. Şi declaraţiile salafiţilor creează multă îngrijorare pentru că vor să-i trateze din nou pe creştini ca în perioadele cele mai întunecate ale imperiului otoman. Cât priveşte declaraţia de la Al-Azhar din 19 iulie 2011, a fost făcută de suprema autoritate religioasă sunnită cu un grup de intelectuali cu privire la "viitorul Egiptului", aşa cum citim în titlu. Ea este foarte pozitivă şi marchează o poziţie clară şi hotărâtă pentru un stat naţional (evitând termenul «civil»), democratic şi modern. Însă rămâne că pune «Sharia» ca principiu inspirator al constituţiei şi al legislaţiei. Nu se vede bine cum se vor concilia cele două aspecte".

După părerea dumneavoastră, creştinii ar trebui să-şi unească forţele într-o mişcare şi să se prezinte la vot sau să aleagă buni candidaţi potriviţi în funcţiile publice, fără să privească la religie?

"Încă de la începutul revoluţiei conducătorii Bisericilor creştine din Egipt au decis să nu creeze partide religioase. Nu numai pentru că legea nu permite partide pe bază religioasă, ci mai ales pentru a nu cădea în forma de ghetou. Am cerut păstorilor să sensibilizeze şi să încurajeze pe credincioşii lor la o angajare pozitivă şi activă pentru participarea la vot şi sprijinirea partidelor şi a liderilor care lucrează pentru construirea unei societăţi civile şi democratice. Mai mult contează programul politic decât apartenenţa religioasă. Chiar dacă sunt mai puţin numeroşi - 10% din populaţia care are 88 de milioane - creştinii au un rol foarte important în acest moment. Ei pot favoriza un ambient de dialog care este calea cea mai eficientă pentru a înfrunta situaţia actuală şi pentru a ajunge la o pace socială bazată pe acceptarea reciprocă a tuturor părţilor din ţară. În acest mod putem ajunge la o nouă ţară bazată pe cetăţenia şi egalitatea dintre toţi. Creştinii, prin participarea lor activă în viaţa socială şi politică, pot da exemple concrete de fidelitate şi de sârguinţă pentru binele comun al Egiptului".

Sunteţi optimist pentru viitorul creştinilor în ţară?

"În pofida multelor îngrijorări, privim la viitor cu speranţă. Avem încredere că Domnul ne va face să depăşim această fază critică şi ne va conduce la un rezultat care va fi pentru binele tuturor. Creştinii din Egipt au trăit asemenea situaţii în lunga lor istorie de suferinţe şi de pace. Vom continua să facem tot ceea ce putem, susţinuţi de rugăciune, de încrederea în Dumnezeu şi de sprijinul spiritual şi moral al tuturor catolicilor, creştinilor şi persoanelor de bunăvoinţă. Ne încredinţăm mult rugăciunilor voastre.

(După agenţia SIR, 10 octombrie 2011)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 9.