Cenzurarea creştină şi noile mass-media

Un raport îi subliniază problemele

De pr. John Flynn, LC

Un raport făcut de National Religious Broadcasters (NRB), cu sediul în Virginia (SUA), revelează cum tratează noile platforme mediatice religia în mod substanţial problematic.

Raportul, cu titlul "True Liberty in a New Media Age: An Examination of the Threat of Anti-Christian Censorship and Other Viewpoint Discrimination on New Media Platforms", examinează principalele societăţi, cum ar fi Google, Apple, Facebook şi Twitter.

Conform descrierii prezentate pe situl său Internet, NRB este o asociaţie apartinică de comunicatori creştini.

Dacă este adevărat că noile mijloace de comunicare bazate pe Internet au deschis multe posibilităţi pentru schimbul de idei şi opinii, în acelaşi timp - conform raportului - preocupă micul număr de societăţi care domină sectorul.

Cât priveşte religia, conform textului, problema este mai evidentă. "Concluzia noastră este că ideile creştine şi celelalte conţinuturi religioase se află în mod clar în faţa unei cenzuri a platformelor de comunicare pe Internet", afirmă el.

Studiul arată câteva moduri în care politicile noilor giganţi mediatici au incidenţă asupra religiei.

Apple

Câteva din aceste societăţi au scos deja conţinuturile creştine, în timp ce altele au stabilit linii conducătoare care foarte probabil vor duce la o viitoare cenzură, afirmă raportul. În două cazuri Apple a blocat aplicaţii creştine pe iTunes App Store din cauza conţinuturilor religioase.

De fapt, conform raportului, singurele aplicaţii pe care Apple le-a blocat pe calea opiniilor care sunt exprimate acolo sunt cele care reflectă viziunea creştină.

În noiembrie 2010, Apple a revocat aprobarea aplicării lui Manhattan Declaration. Această declaraţie se referă la convingerile creştine despre căsătorie, despre sacralitatea vieţii şi despre libertatea religioasă. Motivul adoptat este că în unul din punctele declaraţiei se spune că comportamentul homosexual este imoral şi acest lucru, conform lui Apple, ar fi ofensator.

Ulterior, în martie 2011, Apple a cenzurat şi aplicaţia pentru Exodus International, o iniţiativă creştină care ajută persoanele să părăsească viaţa homosexuală. Încă o dată Apple a declarat că acest lucru era ofensator şi încălca liniile sale conducătoare.

Apoi, în iulie 2011, Apple a eliminat iTunes din Christian Values Nerwork, un portal care contribuie la finanţarea organizaţiilor caritative. Raportul afirmă că această acţiune este bazată pe plângerile conform cărora câteva organizaţii caritative ar avea o viziune critică în privinţa iniţiativelor pentru drepturile homosexualilor.

În general, raportul conclude că diferite politici ale Apple referitoare la aplicaţiile sale sunt generice şi vagi, în timp ce în privinţa religiei în anumite cazuri frizează cenzura. Cât priveşte satira, umorismul sau opiniile politice, normele sunt foarte diferite, lăsând spaţiu larg conţinuturilor.

De exemplu, liniile conducătoare stabilesc că în privinţa religiei sunt interzise conţinuturi "ofensatoare, rele" sau care conţin materiale "care sunt un abuz", "nepotrivite" sau "inacceptabile". Folosind termeni aşa de vagi, Apple dispune de o amplă putere discreţionară în a determina care idei religioase trebuie preferate şi care trebuie cenzurate, subliniază raportul.

Nu este îndoială - conclude textul - cu privire la faptul că politicile lui Apple cu privire la conţinuturile religioase ar lăsa mult de dorit dacă sunt confruntate cu standardele de libertate de exprimare stabilite de Curtea Supremă pe baza Primului Amendament.

Google

Trecând la Google, raportul aminteşte că a refuzat să pună pe situl său o publicitate creştină pro-vita a lui Christian Institute. Refuzul a fost justificat pe baza politicii lui Google care "nu permite publicitate de situri Internet care au conţinuturi despre avort sau de natura religioasă".

Christian Institute a dat apoi în judecată Google şi publicitatea a fost admisă. Google a trebuit să schimbe politica sa şi să permită publicitate referitoare la avort din partea organizaţiilor religioase, cu condiţia ca acestea să se bazeze pe elemente reale.

Totuşi, politica lui Google este încă orientată să blocheze orice publicitate despre avort care conţine fraze ca "avortul este omucidere", pentru că acest lucru este considerat "excesiv".

O altă problemă subliniată de raport se referă la liniile conducătoare ale lui Google pentru folosirea instrumentelor sale Internet puse la dispoziţia organizaţiilor nonprofit. Folosirea liberă sau cu preţ stabilit a acestor instrumente nu este admisă pentru Biserici sau organizaţii religioase care ţin cont de orientarea religioasă sau sexuală în propriile angajări de personal. Conform raportului, Bisericile creştine care au cerut la Google să fie considerate printre organizaţiile nonprofit au fost refuzate.

Un alt caz care se referă la Google este cel cu privire la situl norvegian care conţine materiale care critică Scientology. Avocaţii lui Scientology au protestat împotriva lui Google pentru că acel sit prelua conţinuturi protejate de copyright. Prin urmare, acele pagini au fost înlăturate din cuprinsul lui Google.

Raportul lui NRB afirmă că această acţiune este îngrijorătoare pentru că sunt multe organizaţii creştine care citează în mod neliteral Biblia. Deci în citate va trebui să se prezinte sursa care are copyright-ul. Legile cu privire la proprietatea intelectuală permit o folosire normală a conţinuturilor şi de aceea abordare lui Google ar putea să blocheze în mod ilegitim organizaţiile creştine care doresc să comenteze sau să critice tot ceea ce consideră că sunt învăţături false.

Google - în perioada în care acţiona în China prin versiuni locale ale sitului său - s-a arăta dispusă să colaboreze şi cu Guvernul pentru a ascunde din cuprins cuvinte referitoare la Falun Gong şi la Dalai Lama.

Raportul conclude secţiunea sa despre Google citând cuvintele lui Scott Cleland, fost vice subsecretar de stat pentru informaţie şi comunicare, conform cărora "Google refuză valorile tradiţionale iudaico-creştine".

Şi Facebook s-a făcut responsabil de cenzură conform raportului. Are o politică de ştergere a comentariilor anti-homosexuale din situl său şi partership cu unele organizaţii care promovează agenda homosexuală.

Un alt exemplu citat în raport este tocmai cazul lui Facebook care a avut înlăturarea unei fotografii a doi bărbaţi care se sărută. Această decizie a fost rapid revocată şi Facebook şi-a prezentat scuzele sale. Dimpotrivă, în alte cazuri de fotografii de natură sexuală, dar nu homosexuală, a existat o înlăturare definitivă.

Incitare la ură

Cu excepţia lui Twitter, politicile principalelor platforme Internet menţin definiţii foarte ample a ceea ce consideră incitare la ură. Conform raportului, acest lucru riscă să prejudicieze libertatea de exprimare. Facebook, de exemplu, interzice "conţinuturi religioase incendiare; agende din punct de vedere politic religioase".

Citând liniile conducătoare ale lui Google, raportul afirmă că acestea consideră incitare la ură "conţinuturi care promovează ura... faţă de grupuri pe bază de... religie... sau orientare sexuală/identitate de gen".

În afară de asta, regulile lui Google permit blocarea conţinuturilor publicitare care creează probleme pentru unele grupuri datorită religiei, orientării sexuale sau a identităţii de gen. Raportul subliniază că acest lucru exclude publicitatea grupurilor creştine pro-familie care se opun promovării, din partea unor grupuri, a legalizării căsătoriei homosexuale. Înseamnă că şi exprimările de critică teologică faţă de alte religii sau secte ar viola politica lui Google.

Raportul continuă identificând probleme asemănătoare cu alte organizaţii pe Internet, ca MySpace, care are politici prea generice şi rău definite în materie de incitare la ură şi de homosexualitate.

Şi provider-ii Comcast, At&T şi Verizon încalcă libertatea de exprimare şi regulile lor permit cenzura conţinuturilor creştine, conform raportului.

Raportul se încheie cu un apel adresat acelor societăţi de Internet pentru ca să schimbe politicile lor în aşa fel încât să garanteze libertatea de exprimare şi să nu cenzureze conţinuturile creştine legitime. Un apel care putem doar spera să nu rămână neascultat.

(După Zenit, 9 octombrie 2011)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 12.