În februarie 1991, ONU stabilea ca ziua de 1 octombrie să fie dedicată persoanelor în vârstă, iar câteva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU adopta prin Rezoluţia 46/91 cu titlul "Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi".

Azi, la cea de-a 20a celebrare a Zilei Internaţionale Dedicate Persoanelor Vârstnice, Caritaş România face apel la reflecţie şi sinceritate. În ce măsură Principiul Independenţei, Principiul Participării, Principiul Independenţei, Principiul Integrării şi Îngrijirii, Principiul Autorealizării şi Principiul Demnităţii sunt puse în practică pentru bătrânii din România?

Aceste principii subliniază dreptul persoanelor vârstnice la hrană, condiţii de locuit şi îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale şi profesionale, dreptul de a se exprima şi a participa în activităţi sociale după pensionare, precum şi accesul la oportunităţi de învăţare adecvate vârstei.

Pentru câţi dintre cei 700.000 de pensionari agricultori, cu o pensie medie de 308 lei, şi pentru câţi dintre cei aproximativ 1 milion de pensionari din sistemul public cu venituri sub 600 lei, conform statisticilor publicate pe situl Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, aceste principii sunt o realitate? Deşi majoritatea dintre ei au peste 30 de ani de activitate profesională, pensia le este insuficientă pentru a plăti toate cheltuielile de întreţinere şi hrană. Foamea, însingurarea, nesiguranţa zilei de mâine şi lipsă unor fonduri suficienţe care să le asigure un trăi activ şi decent îi aduc pe seniorii noştri în situaţia de a nu putea îndeplini nici acţiuni simple, precum ar fi igiena intimă, gătitul sau curăţenia în propriul cămin. Într-un astfel de context, vârstnicii din România ajung, după o viaţă de muncă, să fie din ce în ce mai mult susţinuţi prin ajutoare sociale, situaţie ce duce la regresul bunăstării şi liniştii lor.

Situaţia vârstnicilor din România este din ce în ce mai sumbră şi face că aceştia să constituie una dintre categoriile sociale cele mai defavorizate, marginalizată, fără acces la servicii medicale de calitate sau la activităţi sociale şi de grup. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care în România există peste 3 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani, iar până în 2050, este estimat că jumătate din populaţia României va fi compusă din persoane vârstnice.

1 octombrie trebuie să fie o zi specială nu doar pentru seniorii din întreaga lume, pe care îi sărbătorim la aceastムdată, ci pentru noi toţi, cei care ar trebui să le arătăm respect şi preţuire pentru eforturile şi reuşitele de care au dat dovadă de-a lungul timpului.

Caritas România militează pentru schimbarea atitudinii şi percepţiei faţă de persoană vârstnică şi îndeamnă la crearea unei punţi de solidaritate între generaţii.

Confederaţia Caritas România (www.caritas.org.ro) este o organizaţie neguvernamentală de tip reţea, creată în 1994 cu scopul de a reprezenta la nivel naţional şi internaţional cele 10 organizaţii Caritas active în România. Caritas în România abordează sistematic şi structurat problemele sociale ale comunităţilor, răspunzând nevoilor persoanelor aflate în dificultate. Programul de îngrijiri la domiciliu este destinat anual unui număr de peste 15.500 de vârstnici din 360 de localităţi din România. Persoanele asistate sunt vârstnici aflaţi în imposibilitatea de a se deplasa, cu afecţiuni acute, dar şi cu venituri extrem de reduse. În programul de ajutorare a bătrânilor sunt incluse activităţile de grup din centrele de recreere şi de competenţă, dar şi activităţile de recuperare medicală.

Confederaţia Caritas România
Str. Washington nr. 38
RO-011796 Bucureşti, 63
Telefon/ 021/2304013
Fax 021/2312900
www.caritas.org.ro
Email: caritas@caritas.org.ro

lecturi: 24.