Papa în Germania: Ceremonia de rămas bun la aeroportul Lahr (25 septembrie 2011)

Stimate şi iubite Domnule Preşedinte Federal,
Distinşi Reprezentanţi ai Guvernului Federal, ai Land Baden Württemberg şi ai Primăriilor,
Iubiţi confraţi întru episcopat,
Stimaţi doamne şi domni!

Înainte de a părăsi Germania trebuie să mulţumesc pentru zilele petrecute, aşa de emoţionante şi bogate în evenimente, în patria noastră.

Recunoştinţa mea se îndreaptă către Dumneavoastră, Domnule Preşedinte Federal Wulff, care, la Berlin, m-aţi primit în numele poporului german şi acum, în momentul de rămas bun, m-aţi onorat din nou cu gentilele dumneavoastră cuvinte. Le mulţumesc reprezentanţilor Guvernului Federal şi ai Guvernelor din Länder care au venit la ceremonia de rămas bun. O mulţumire din inimă arhiepiscopului de Berlin Mons. Woelki şi episcopului de Erfurt Mons. Wanke, care la fel mi-au arătat ospitalitatea lor, precum şi întregului Episcopat german. În sfârşit, adresez o mulţumire deosebită celor care au pregătit, în spatele frontului, aceste patru zile, asigurând desfăşurarea lor, fără probleme: instituţiilor de la primării, forţelor de ordine, serviciilor sanitare, responsabililor transporturilor publice precum şi numeroşilor voluntari. Vă mulţumesc tuturor pentru aceste zile splendide, pentru multele întâlniri personale şi pentru nenumăratele semne de atenţie şi de afect arătate mie.

În capitala federală Berlin am avut ocazia deosebită să vorbesc în faţa parlamentarilor la Deutscher Bundestag şi să le expun câteva reflecţii despre fundamentele intelectuale ale statului de drept. Cu plăcere mă gândesc la colocviile rodnice cu Preşedintele Federal şi cu Doamna Cancelar despre situaţia actuală a poporului german şi a comunităţii internaţionale. M-a emoţionat îndeosebi primirea cordială şi entuziasmul atâtor persoane la Berlin.

În ţara Reformei, ecumenismul a constituit desigur unul din punctele centrale ale vizitei. Aici aş vrea să amintesc întâlnirea cu reprezentanţii din "Biserica Evanghelică din Germania" în fostul Convent augustinian din Erfurt. Sunt profund de recunoscător pentru schimbul fratern şi rugăciunea comună. Foarte deosebită a fost şi întâlnirea cu creştinii ortodocşi şi ortodocşi orientali, precum şi cu evreii şi musulmanii.

Desigur, această vizită era adresată îndeosebi catolicilor din Berlin, la Erfurt, în Eichsfeld şi la Freiburg. Îmi amintesc cu plăcere de celebrările liturgice comune, de bucuria, de ascultarea împreună a Cuvântului lui Dumnezeu şi de rugăciunea şi cântarea împreună - mai ales şi în acele părţi ale ţării în care s-a încercat timp de decenii să se înlăture religia din viaţa persoanelor. Acest lucru mă face încrezător pentru viitorul Bisericii din Germania şi al creştinismului în Germania. Ca şi în vizitele precedente, s-a putut experimenta câte persoane mărturisesc aici propria credinţă şi fac prezentă forţa sa transformatoare în lumea de astăzi.

Nu în cele din urmă, am fost foarte fericit, după impresionanta Zi Mondială a Tineretului de la Madrid, să fiu şi la Freiburg din nou împreună cu atâţia tineri, ieri, la veghea tineretului. Doresc să încurajez Biserica din Germania să continue cu forţă şi încredere drumul credinţei care face ca persoanele să se întoarcă la rădăcini, la nucleul esenţial a veştii bune a lui Cristos. Vor exista comunităţi mici de credincioşi - şi deja există - care cu propriul entuziasm răspândesc raze de lumină în societatea pluralistă, făcând pe alţii curioşi să caute lumina care dă viaţă din belşug. "Nu este nimic mai frumos decât a-l cunoaşte pe El şi a comunica altora prietenia cu El" (Omilia pentru începutul solemn al Slujirii petrine, 24 aprilie 2005). Din această experienţă creşte în sfârşit certitudinea: "Unde este Dumnezeu acolo este viitor". Unde Dumnezeu este prezent, acolo este speranţă şi acolo se deschid perspective noi şi adesea nebănuite care merg dincolo de ziua de azi şi de lucrurile efemere. În acest sens însoţesc, în gânduri şi în rugăciune, drumul Bisericii din Germania.

Plin de experienţe şi amintiri, puternic imprimate, din aceste zile în patria mea, mă întorc acum la Roma. Cu asigurarea rugăciunilor mele pentru voi toţi şi pentru un viitor bun pentru ţara noastră în pace şi libertate, îmi iau rămas bun cu un cordial "Vergelt's Gott" [Dumnezeu să vă facă parte]. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi!

Benedictus pp. XVI

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 14.