Papa în Germania: Întâlnirea cu reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe
(Seminarul din Freiburg im Breisgau, 24 septembrie 2011)

Eminenţe, Excelenţe,

Veneraţi reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe şi Ortodoxe Orientale,

Sunt foarte mulţumit să fim astăzi aici împreună. Vă mulţumesc din inimă Vouă tuturor pentru prezenţa Voastră şi pentru posibilitatea acestui schimb prietenesc. Vă mulţumesc îndeosebi dumneavoastră, iubit Mitropolit Augustinos pentru cuvintele dumneavoastră profunde. M-a emoţionat mai ales ceea ce aţi spus despre Maica lui Dumnezeu şi despre sfinţii care îmbrăţişează şi unesc toate secolele. Şi în acest context repet cu plăcere ceea ce am spus în altă parte: fără îndoială, între Bisericile şi comunităţile creştine, Ortodoxia, din punct de vedere teologic, este mai apropiată de noi; catolicii şi ortodocşii au păstrat aceeaşi structură a Bisericii de la începuturi; în acest sens noi toţi suntem "Biserica de la începuturi" care totuşi este mereu prezentă şi nouă. Şi astfel îndrăznim să sperăm, chiar dacă dintr-un punct de vedere uman apar în mod repetat dificultăţi, ca să nu fie prea îndepărtată ziua în care vom putea din nou celebra împreună Euharistia (cf. Lumina lumii. Un colocviu cu Peter Seewald, pag. 129 ş.u.).

Cu interes şi simpatie Biserica Catolică urmăreşte - şi eu personal - dezvoltarea comunităţilor ortodoxe în Europa Occidentală, care au înregistrat o creştere însemnată. În Germania - aşa am aflat - trăiesc astăzi circa un milion şase sute de mii de creştini ortodocşi şi ortodocşi orientali. Ei au devenit parte constitutivă a societăţii, contribuind ca să facă mai viu patrimoniul culturilor creştine şi al credinţei creştine în Europa. Sunt satisfăcut de intensificarea colaborării panortodoxe, care în ultimii ani a făcut progrese esenţiale. Întemeierea Conferinţelor Episcopale Ortodoxe - despre care dumneavoastră aţi vorbit - acolo unde bisericile ortodoxe sunt în diaspora, este expresie a relaţiilor puternice în cadrul ortodoxiei. Sunt mulţumit că anul trecut în Germania s-a făcut acest pas. Experienţele care se trăiesc în aceste Conferinţe Episcopale să întărească unirea dintre Bisericile Ortodoxe şi să facă să înainteze eforturile pentru un conciliu panortodox.

Încă din timpul în care eram profesor la Bonn şi apoi îndeosebi ca arhiepiscop de München şi Freising, prin prietenia personală cu reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe am putut cunoaşte şi aprecia ortodoxia în mod tot mai profund. În acel timp a început şi lucrarea Comisiei Unite a Conferinţei Episcopale Germane şi a Bisericii Ortodoxe. De atunci, cu textele sale în privinţa problemelor pastorale şi practice, ea promovează înţelegerea reciprocă şi contribuie la consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor catolico-ortodoxe în Germania.

Rămâne la fel de importantă continuarea muncii pentru a clarifica diferenţele teologice pentru că depăşirea lor este indispensabilă pentru restabilirea unităţii depline, pe care o dorim şi pentru care ne rugăm. Noi ştim că mai ales asupra problemei primatului trebuie să continuăm, cu răbdare şi umilinţă, eforturile în confruntare pentru înţelegerea sa corectă. Cred că aici reflecţiile cu privire la discernământul dintre natura şi forma exercitării primatului aşa cum le-a făcut papa Ioan Paul al II-lea în Enciclica Ut unum sint (nr. 95) pot încă să ne dea impulsuri rodnice.

Privesc cu recunoştinţă şi la lucrarea Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe Orientale. Sunt mulţumit, venerate eminenţe şi veneraţi reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe Orientale, să mă întâlnesc cu Voi reprezentanţii Bisericilor implicate în acest dialog. Rezultatele obţinute fac să crească înţelegerea dintre unii şi alţii şi apropierea unii de alţii.

În actuala tendinţă din timpul nostru, în care nu puţine persoane vor, ca să spunem aşa, "să elibereze" viaţa publică de Dumnezeu, Bisericile creştine din Germania - între care şi creştinii ortodocşi şi ortodocşi orientali - pe baza credinţei în unicul Dumnezeu şi Tată al tuturor oamenilor, merg împreună pe calea unei mărturii paşnice pentru înţelegerea şi pentru comuniunea dintre popoare. Făcând aceasta, nu neglijează să pună minunea întrupării lui Dumnezeu în centrul vestirii. Conştienţi că pe această minune se întemeiază orice demnitate a persoanei se angajează împreună pentru ocrotirea vieţii umane de la zămislirea ei până la moartea ei naturală. Credinţa în Dumnezeu, Creatorul vieţii, şi rămânerea absolut fideli faţă de demnitatea oricărei persoane întăresc pe creştini în opoziţia hotărâtă faţă de orice intervenţie manipulatoare şi selectivă în privinţa vieţii umane. În afară de asta, cunoscând valoarea căsătoriei şi a familiei, creştini fiind, îndrăgim, ca un lucru important, să ocrotim integritatea şi singularitatea căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie de orice interpretare greşită. Aici angajarea comună a creştinilor, între care credincioşii ortodocşi şi ortodocşi orientali, dă o contribuţie preţioasă la edificarea unei societăţi care poate avea un viitor, în care se poartă respectul cuvenit persoanei umane.

În sfârşit, aş vrea să-mi îndrept privirea spre Maria - dumneavoastră ne-aţi prezentat-o ca Panaghia -, spre Hodegetria, "călăuza drumului", care este venerată şi în Occident cu titlul "Stăpână noastră a drumului". Preasfânta Treime a dăruit-o omenirii pe Maria, Fecioara Mamă, pentru ca ea, cu mijlocirea ei, să ne conducă de-a lungul timpurilor şi să ne arate drumul spre împlinire. Ei vrem să ne încredinţăm şi să prezentăm cererea noastră de a deveni, în Cristos, o comunitate tot mai intim unită, spre lauda şi gloria numelui Său. Dumnezeu să Vă binecuvânteze pe toţi. Mulţumesc!

Benedictus pp. XVI

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 24.