Reflecţie: Lecţie de încredere

Ce imagine frumoasă este trecerea Mării Roşii! Însă dacă am intra puţin în peisaj am constata că mergând prin mijlocul mării pe uscat, dar cu zid de apă la stânga şi la dreapta - care ar putea oricând să se reverse! - nu te însoţeşte decât un sentiment de teamă, de nesiguranţă, de acel ceva neprevăzut care îţi scapă, pe care nu îl poţi controla. Dar dacă ştii că Dumnezeu este cu tine, că nimic rău nu ţi se poate întâmpla, s-ar putea să fii mai liniştit.

Cred că aşa este şi în viaţa noastră, iar episodul trecerii Mării Roşii este şi pentru noi, oamenii secolului vitezei, o lecţie de totală încredere în Dumnezeu !

Şi pe noi ne încercuiesc nu egiptenii ci problemele noastre, comoditatea ; şi noi trebuie să ieşim de atâtea ori dintr-o situaţie grea. Însă ce alegem? Predarea, capitularea, refuzul în faţa situaţiilor care apar sau parcurgerea unui drum aparent nesigur, curajul de a înainta? Înfrângerea este mereu grea, aducătoare de întristare, de închidere în sine şi cei care o aleg se poate să rămână oameni incompleţi. Dar ceilalţi, cei care se aventurează prin mare, chiar dacă sunt pândiţi de nereuşită, vor ajunge cu siguranţă la liman! Căci, cei din a doua categorie au un atuu foarte important: ei au încredere în susţinerea milostivă a lui Dumnezeu ! Şi dacă îl avem pe El , avem totul ! Să alergăm deci pentru a-l găsi pe Acela de la care ne vine tot binele !Şi unde poate omul să simtă o bucurie mai mare în alt loc decât în biserică, la Sfânta Liturghie? Ce loc din tot universul îţi aduce în suflet pacea şi liniştea decât scaunul de spovadă prin preotul ce te dezleagă de legăturile morţii? Câte haruri, bucurie şi speranţă revarsă Duhul Sfânt în suflet prin primirea Sfintei Euharistii ! Câtă speranţă există în cuvintele Sfintei Scripturi ! Dacă citim orice pasaj din Biblie descoperim tocmai iubirea îndurătoare şi plină de grijă a Tatălui nostru ceresc ! Şi ce ne-ar trebui mai mult? Ne încăpăţinăm de multe ori să pătrundem în zidurile de apă de la stânga şi de la dreapta noastră crezând că mergem în direcţia bună, însă avându-l călăuză pe Domnul, încrezându-ne în puterea şi ajutorul Său, ajungem cu siguranţă acolo unde ne vrea El.

Aşadar, să avem încredere şi curaj căci nimic rău nu s-a întâmplat nimănui care s-a abandonat lui Dumnezeu. Şi sfinţii ne dovedesc aceasta !

Cristina Nesimuca

lecturi: 10.