Vatican: Pelerinaj al ţiganilor

Aproape 2.000 de ţigani europeni, în zilele de 11 şi 12 iunie 2011, au fost în pelerinaj la Roma. Printre ei s-a aflat şi un grup din România coordonat de pr. Alois Fechet. Din grup, cu binecuvântarea ÎPS Teofan, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a făcut parte şi un preot ortodox care se ocupă cu pastoraţia ţiganilor.

Pelerinajul a fost ocazionat de împlinirea a 150 de ani de la naştere şi a 75 de ani de la martiriul fericitului Ceferino Giménez Malla (1861-1936), ţigan de origine spaniolă martirizat pentru credinţă.

Sâmbătă, 11 iunie 2011, la ora 12.00, participanţii la eveniment, au fost primiţi de papa Benedict al XVI-lea în aula "Paul al VI-lea". Femei, bărbaţi, bătrâni şi copii aparţinând la circa zece etnii (printre care: rom, kalé, manouches, sinti, travellers, romanichals şi yenish) au fost prezenţi cu dorinţa de a povesti frânturi ale unei vieţi în general ignorate, adesea dispreţuită, având în spate o istorie urzită din lumini şi gesturi eroice. Multe etnii nu mai sunt nomade, dar caută stabilitate având noi aşteptări în faţa vieţii.

Întâlnirea a fost animată de sunete tipice ale muzicii ţigăneşti, alternate cu momente de mărturii ale unor ţigani care au vorbit despre lumea lor, făcută din libertate, dar, deseori, şi din numeroase dificultăţi, neîncredere din partea celorlalţi, din experienţe dramatice din trecut, dar şi din speranţe pentru viitor.

La audienţă au participat şi câteva călugăriţe care provin din aceste grupuri etnice, alături de câţiva preoţi şi diaconi care vor primi în curând taina preoţiei. Una dintre călugăriţe, Anastazia Hulubova, din Slovacia, a vorbit despre vocaţia ei. Când era adolescentă a cunoscut un preot şi un grup de tineri creştini şi a început să frecventeze acel grup pe ascuns, de teama regimului comunist. În prezent se ocupă de pastoraţie în mijlocul romilor, a populaţiei sale de origine.

A vorbit şi Ceija Stoika, ţigancă din Austria, care a supravieţuit detenţiei din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau şi Bergen-Belsen. Făcea parte dintr-o familie lărgită de 200 de persoane din care doar şase au supravieţuit războiului şi exterminării. Avea 9 ani când a fost deportată.

Benedict al XVI-lea a făcut să răsune cuvintele şi căldura de când Paul al VI-lea s-a adresat, într-o zi acum 46 de ani, ţiganilor din hinterlandul Romei: "Voi în Biserică nu sunteţi la margini, ci, sub anumite aspecte, voi sunteţi în centrul, voi sunteţi în inimă. Voi sunteţi în inima Bisericii".

"Astăzi, le-a spus papa, fericitul Zefirin vă invită să urmaţi exemplul său şi vă arată calea: devotamentul faţă de rugăciune şi în special faţă de Rozariu, iubirea pentru Euharistie şi pentru celelalte sacramente, păzirea poruncilor, cinstea, caritatea şi generozitatea faţă de aproapele, în special faţă de săraci; aceasta vă va face tari în faţa riscului în care sectele sau alte grupuri pun în pericol comuniunea voastră cu Biserica".

"Din păcate, a continuat papa, de-a lungul secolelor aţi cunoscut gustul amar al neprimirii şi, uneori, al persecuţiei, cum s-a întâmplat în Cel de-al II-lea Război Mondial: mii de femei, bărbaţi şi copii au fost în mod barbar ucişi în lagărele de exterminare. A fost - cum spuneţi voi - Porrájmos, «Marea Devorare», o dramă încă puţin recunoscută şi ale cărei proporţii cu greu se măsoară, dar pe care familiile voastre o poartă întipărită în inimă (...) Conştiinţa europeană nu trebuie să uite o atât de mare durere! Niciodată poporul vostru să nu mai fie obiect de vexaţiuni, de refuz şi de dispreţ!".

În cursul după-amiezii de sâmbătă, 11 iunie 2011, la ora 18.30, pelerinii au participat la o celebrare a Cuvântului în bazilica "Sfântul Bartolomeu" de pe Insula Tiberină, prezidată de arhiepiscopul Antonio Maria Veglio, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor. Cu această ocazie a fost aşezată pe altarul Martorilor Credinţei ai Spaniei o relicvă a fericitului Ceferino, unul din rozariile pe care el îl dăruise fiicei unui prieten. Ziua următoare, 12 iunie 2011, ţiganii au fost la Sanctuarul Divinei Iubiri pentru sfânta Liturghie, la altarul capelei în aer liber sub imensa boltă a cerului. Celebrarea a fost prezidată la ora 11.00 de Mons. Pietro Santoro, episcop de Avezzano şi transmisă în direct de Rai, televiziunea publică italiană.

Pelerinajul a fost organizat de Consiliul Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor, în colaborare cu Fundaţia "Migrantes" a Conferinţei Episcopilor Italieni (CEI), Dieceza de Roma şi Comunitatea "Sfântul Egidiu".

Se estimează că în întreaga lume există circa 36 de milioane de ţigani, dintre care 18 milioane trăiesc în India, 15 milioane în Europa şi peste 2 milioane pe continentul american (SUA şi Brazilia).

Fericitului Ceferino Giménez Malla a fost gitan spaniol, terţiar franciscan. A murit martir cu rozariul în mână, apărând un preot catolic în timpul războiului civil spaniol. La 4 mai 1997 Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la cinstea altarelor. Cu acea ocazie, Ioan Paul al II-lea i-a întâlnit pe ţigani din diferite etnii.

"În opinia mea - afirmă prof. Marco Impagliazzo, preşedintele Comunităţii "Sfântul Egidiu" -, adevărata revoluţie astăzi în Europa este posibilă în funcţie de modul în care vor fi trataţi copiii romilor. E clar că prima şi cea mai mare formă de integrare pentru aceste populaţii este atunci când copiii merg la şcoală, când copiii romilor învaţă, sunt şcolarizaţi. Acest fapt le permite să aibă un viitor! (...) Aceste populaţii încep să-şi schimbe modul de gândire: ei înşişi nu mai vor să fie nomazi şi caută o anumită formă de stabilitate, la care deseori nu ajung din cauza lipsei de documente.

* * *

Mărturii ale ţiganilor

Fragmente din mărturii ale unor participanţi la întâlnirea lui Benedict al XVI lea cu ţigani europeni din ziua de sâmbătă, 11 iunie 2011.

• "Când eşti un copil care trăieşte într-o tabără, la şcoală nu eşti considerat ca toţi ceilalţi. Când creşti şi cauţi un loc de muncă şi în document văd scris la adresă «tabără de nomazi», îţi spun: «Nu, mulţumesc». Ştiu că sunt romi care greşesc, care se comportă rău, dar responsabilitatea este întotdeauna personală, iar vina nu este niciodată a unei etnii sau a unui popor. Când mă gândesc la viitor, mă gândesc la oraşe şi ţări unde să existe loc şi pentru noi, în adevăratul sens al cuvântului, ca nişte cetăţeni asemenea celorlalţi, nu ca un popor care trebuie izolat şi de care să-ţi fie teamă" (Carlo Mikic, student roman de etnie rom rudari, născut şi crescut într-o tabără de romi, din capitala Italiei).

• "Eu doresc un lucru: ca ţiganii să fie primiţi cu o mai mare atenţie şi cu ochi vigilenţi; să fie trataţi cu mai mult respect... să nu mai existe vreodată Auschwitz, să nu se mai petreacă vreodată acele lucruri atât de oribile, de urâte... acele morţi. S-ar putea întâmpla din nou ce a fost la Auschwitz: acolo a rămas totul aşa cum era; şi oamenii au rămas la fel cum erau. Noi suntem florile acestei lumi şi suntem striviţi, maltrataţi şi ucişi" (Ceija Stojka, ţigancă din Austria, care a supravieţuit lagărului de exterminare de la Auschwitz).

• "Cel care face bine este protejat de Dumnezeu... Aş dori pentru fiii mei şi pentru toţi copiii rom şi sinti un viitor de pace şi de seninătate, în care să poată creşte şi trăi împreună cu alţi copii din Europa şi din lume fără să fie excluşi şi discriminaţi. Spun sincer că în faţa Domnului Isus nu m-am simţit niciodată diferită, stingheră. Ştiu că omul priveşte la aparenţă, dar Domnul se uită la inimă şi voi, Sfinte Părinte, astăzi, ne demonstraţi acest lucru" (Pamela Suffer, ţigancă şinti).

• "Pe ei nu-i interesa că sunt ţigancă. Participam împreună la sfânta Liturghie în fiecare zi, unde întâlneam şi călugăriţe. Atunci am înţeles că Domnul mă chema să-i slujesc devenind o călugăriţă. Am înţeles că mă chema să-i ajut pe ţigani să găsească drumul care conduce la el şi să afle astfel adevărata bucurie. Sper ca evanghelia şi iubirea lui Isus să ajungă cât mai repede la fraţii şi surorile noastre care nu le cunosc încă, iar noi să putem fi fideli şi înflăcăraţi mărturisitori a ceea ce am văzut şi primit de la maica Biserică" (Anastazia Hulubova, călugăriţă ţigancă, din Slovacia).

După Radio Vatican

Audienţă papei acordată reprezentanţilor diferitelor etnii de ţigani şi rrom
 

lecturi: 30.