"Mater Ecclesiae" în Piaţa "Sfântul Petru" a fost voită de Ioan Paul al II-lea ca semn de recunoştinţă

Acel mozaic al Mariei care aminteşte de atentatul împotriva lui Wojtyla

De Giovanni Battista Re

Cardinal prefect emerit al Congregaţiei pentru Episcopi

Pelerinul sau turistul care ajunge în piaţa Sfântul Petru vede dominând din înaltul faţadei braţului avansat al Palatului Apostolic, în partea dinspre bazilica Vaticană, mozaicul Sfintei Fecioare Maria care poartă titlul de Mater Ecclesiae. La baza mozaicului, care o reprezintă pe Fecioara Maria cu pruncul Isus, este inserată stema lui Ioan Paul al II-lea cu motoul Totus tuus.

Imaginea, de peste doi metri şi jumătate înălţime, a fost aşezată acolo între noiembrie şi decembrie 1981, şi are o istorie care merită să fie amintită datorită legăturii strânse şi semnificative cu Pontiful beatificat la 1 mai. De fapt, atunci când, după atentatul de la 13 mai 1981, Karol Wojtyla s-a întors în Vatican după prima internare la spitalul policlinic Gemelli, responsabilii de la Guvernatorat evaluau posibilitatea de a aşeza un semn vizibil pe pavajul din piaţa Sfântul Petru, în zona în care Papa a fost împuşcat, pentru a aminti o pagină dureroasă din istoria Bisericii dar şi pentru a mărturisi semnul unei ocrotiri cereşti. Intenţia lui Ioan Paul al II-lea a fost exprimată imediat: dorinţa lui era ca, în amintirea atentatului, în piaţă să fie aşezată, la loc vizibil, o imagine a Sfintei Fecioare. De fapt, el era convins că Fecioara Maria l-a ocrotit. Aşadar nu era mod mai bun pentru a comemora acea zi de 13 mai.

Papa Wojtyla a revelat şi că, deja în anul precedent, cineva îi adusese la cunoştinţă o "lipsă" singulară în piaţa Sfântul Petru: pentru statuia lui Cristos, care iese în evidenţă pe faţada bazilicii, erau ca o coroană statuile apostolilor şi ale multor sfinţi, presărate pe tot emiciclul colonadei, dar nu era o imagine a Sfintei Fecioare.

În realitate, o imagine frumoasă a Fecioarei este pictată în luneta de deasupra porţii mari de bronz, dar este vizibilă numai pentru cel care intră sub colonadă şi merge la picioarele marii scări de acces. Papa a adăugat că trebuia studiată cu grijă o soluţie care să fie în ton cu o piaţă bogată în artă şi foarte sugestivă şi maiestuoasă.

De aceea, s-a mers în această direcţie. Arhiepiscopul Eduardo Martinez Somală, substitut la Secretariatul de Stat, m-a delegat pe mine, pe atunci asesor, să iau direct contact cu episcopul Giovanni Fallani, preşedinte al Comisiei permanente pentru ocrotirea monumentelor istorice şi artistice a Sfântului Scaun, şi cu profesorul Carlo Pietrangeli, director al Muzeelor Vaticane, cerându-le să studieze un proiect demn de piaţa Sfântul Petru şi apoi să facă propuneri, consultând eventual în această privinţă şi vreun artist.

Atunci când i-am ilustrat dorinţa Pontifului, Pietrangeli s-a arătat destul de sceptic. Şi deşi a promis că va reflecta şi va consulta nişte colegi, a exprimat convingerea că era vorba de o acţiune - pe cât de sugestivă - aproape imposibil de realizat.

Monseniorul Fallani a afirmat că i s-a cerut mai înainte cu câteva luni o părere cu privire la un mozaic marian într-o fereastră care să dea spre piaţa Sfântul Petru. Şi a asigurat că imediat se va duce acolo pentru a studia problema. După două ore mi-a telefonat, dând întâlnire în piaţa Sfântul Petru mie şi lui Pietrangeli. Când am ajuns el, arătând cu degetul fereastra de la Palatul Apostolic unde este acum mozaicul, a spus: "Pentru mine, o soluţie care se inserează bine în scenariul din piaţa Sfântul Petru este aceea a unui mozaic situat în cadrul de travertin al acelei ferestre acolo sus". Fallani m-a întrebat ce era în spatele ferestrei. Am răspuns că era vorba de o cameră unde lucrau două surori dactilografe de la Secretariatul de Stat şi că, mai mult, acel spaţiu larg avea deja o altă fereastră laterală. Pietrangeli a considerat valabilă propunerea, surprins că a fost găsită aşa de repede o soluţie potrivită pentru un complex arhitectonic pe care mulţi l-ar fi considerat de neatins.

Dar mai ales proiectul i-a plăcut Papei, care ne-a îndemnat să mergem înainte. Fiind vorba de un mozaic, s-a considerat să fie anunţat imediat arhiepiscopul Lino Zanini, preşedintele Biroului mozaicului de la Fabrica "Sfântul Petru", care a afirmat că trebuia decis înainte de toate ce reprezentare mariană să se aleagă pentru mozaic.

Interpelat în această privinţă, Ioan Paul al II-lea a făcut cunoscut că i-ar fi plăcut o reprezentare a Sfintei Fecioare ca Mamă a Bisericii, pentru că - a explicat el - "Mama lui Dumnezeu a fost mereu unită cu Biserica şi a fost simţită mereu foarte apropiată în momentele dificile ale istoriei sale". A adăugat de altfel că era personal convins că în ziua de 13 mai Fecioara Maria era prezentă în piaţa Sfântul Petru pentru a salva viaţa Papei.

Monseniorul Zanini a informat în această privinţă că, în interiorul Bazilicii Vaticane - mai precis pe primul altar pe stânga pentru cel care intră pe uşa laterală numită "a rugăciunii" - era o Sfântă Fecioară cu Pruncul, care, în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea, a fost bine restaurată şi apoi denumită Mater Ecclesiae, în amintirea datei istorice de 21 noiembrie 1964, când Papa Montini, în timpul Conciliului al II-lea din Vatican, a proclamat-o pe Fecioara Maria "Maica Bisericii". Este o imagine bogată în semnificaţie şi în istorie, fiind o frescă pictată in capite columnarum şi pusă în atriul vechii bazilici constantiniene. Între altele, e vorba de una din puţinele lucruri frumoase care au putut fi salvate şi transferate apoi în noua bazilică, după ce a fost terminată cupola lui Michelangelo. Transferarea ei a avut loc în anul 1607 şi Capitlul vatican a încoronat-o în anul 1645. Dat fiind faptul că provenea dintr-o coloană din atriul bazilicii precedente, se obişnuia să fie desemnată în mod generic "Sfânta Fecioară a coloanei".

Propunerea monseniorului Zanini de a reproduce în mozaic pentru piaţa Sfântul Petru această frescă istorică, dedicată lui Mater Ecclesiae, a fost împărtăşită de monseniorul Fallani şi de Comisia prezidată de el. Apoi proiectul a fost prezentat Papei, care a dat aprobarea.

Profesorul Virgilio Cassio, cu colaborarea câtorva experţi artişti, cu angajare lăudabilă a interpretat pentru mozaic vechea frescă, respectându-i caracteristicile, dar cu un uşor retuş în ceea ce priveşte reprezentarea pruncului Isus, şi intensificând vigoarea cromatică a întregii imagini, pentru ca să fie mai bine vizibilă la mare distanţă.

În partea inferioară a mozaicului a fost aşezate stema lui Ioan Paul al II-lea şi motoul Totus tuus. Sub soclu a fost aşezată scrierea în caractere de bronz: MATER ECCLESIAE.

Conducerea Oficiilor tehnice de la Guvernatoratul Statului Vatican a pregătit cadrul metalic care să fie aplicat la imaginea din mozaic şi s-a procedat la instalare.

La 8 decembrie 1981, Ioan Paul al II-lea, înainte de a recita Angelus, a binecuvântat imaginea mariană, semn al ocrotirii cereşti asupra Pontifului, asupra Bisericii şi asupra celui care ajunge în Piaţa Sfântul Petru.

După aceea, pe pavajul din piaţă a fost aşezată o mică lespede de marmură care are stema Papei Wojtyla pentru a indica punctul precis în care a fost el împuşcat.

(După L'Osservatore romano, 18 mai 2011)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 12.