Slănic Moldova: Călătorie de o zi spre rai

La Slănic Moldova s-au întâlnit pentru o zi de reculegere profesorii de religie din zona Bacău, la 2 aprilie 2011, tema întâlnirii fiind "Călătorie de o zi spre rai".

Să mergem cu toţii la "Muntele Domnului" a fost sâmbătă, 2 aprilie 2011, iniţiativa şi alegerea profesorilor de religie din zona Bacău.

Reculegerea şi rugăciunea sunt izvorul ce face ca pregătirea teologică şi pedagogică a profesorilor să devină rodnică în formarea conştiinţei creştine a elevilor. De aceea, s-au retras în loc liniştit, staţiunea Slănic Moldova, pentru o zi de reculegere ca pregătire pentru sărbătoarea Învierii.

A fost propusă tema "Călătorie de o zi spre rai". Părintele Ioan Balan, inspector pentru învăţământul religios zona Bacău, a subliniat că paşii siguri spre rai sunt prietenia, iubirea şi iertarea. Aceşti paşi pot fi parcurşi dacă suntem conştienţi de greşelile şi neputinţele noastre, dacă iertăm din inimă pe cei ce ne-au greşit şi dacă avem încredere totală în Dumnezeu.

Momentul culminant al zilei a fost participarea la jertfa sfintei Liturghii. Rugăciunea credincioşilor a fost o revărsare în invocaţii spontane şi încrezătoare, a năzuinţelor şi problemelor proprii, ale celor apropiaţi, ale societăţii de azi.

Hrăniţi sufleteşte la masa cuvântului şi la masa euharistică, ziua a continuat cu agapa de prânz oferită de o colegă. Aceasta a fost presărată cu mărturii edificatoare, relatate de către unii dintre participanţi. S-a dedus că Dumnezeu însoţeşte în mod minunat paşii fiecărei persoane în drumul spre cer, dacă aceasta se încredinţează iubirii sale.

Am urcat apoi, la propriu, muntele, pentru a-l însoţi pe Cristos pe drumul crucii.

Piscurile reliefului înalt pe care se sprijinea clopotul bolţii cereşti ne-au dat sentimentul că ne aflăm într-o măreaţă catedrală pe bolta căreia soarele de primăvară strălucea ca un candelabru, brazii verzi şi ceilalţi arbori, gata să-şi desfacă mugurii, se înălţau spre cer ca nişte făclii, trilul vioi al păsărelelor pădurii, acompaniat de căderea zgomotoasă a apei Slănicului, a făcut ca, pregătiţi pentru drumul Calvarului, să conştientizăm mai întâi realitatea Taborului. Am înţeles de ce Cristos a anticipat Calvarul cu Taborul.

Astfel înălţaţi sufleteşte am pornit cu Mântuitorul pe drumul crucii.

La fiecare staţiune pe rând câte unul dintre participanţi a unit în cuvinte, simţăminte şi rugăciune, crucea lui Isus cu a noastră, cu a lumii de azi purtate de copii părăsiţi, mame ce renunţă la copii, oameni folosiţi ca instrumente de muncă şi de profit, persoane ajunse pe mâna traficanţilor de carne vie, tineri cărora li se ia dreptul la moştenirea cea mai de preţ: Dumnezeu, copiii şi adulţi nevinovaţi, victime ale războaielor crude şi nedrepte. Am cerut lui Dumnezeu ca prin Crucea lui Isus să-i ducă pe toţi aceştia spre răscumpărare şi reînnoire pascală.

La încheierea programului s-au exprimat impresii, sugestii, concluzii.

Fiecare ne-am întors în familie şi la şcoală încrezători, întăriţi, îmbogăţiţi şi hotărâţi ca prin misiunea noastră să aducem Cristos în şcoală şi în sufletul elevilor, ca paşi spre cer prin prietenie, iubire, iertare.

Cristos mort şi înviat să fie cu noi şi să ne ajute!

Prof. Tereza Herciu

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 2 aprilie: Slănic Moldova: Călătorie de o zi spre rai

lecturi: 12.