Oneşti: Aniversarul morţii fericitului Ieremia

Sâmbătă, 5 martie 2011, cu ocazia aniversarului morţii fericitului Ieremia Valahul, la sanctuarul dedicat acestuia la Oneşti s-a celebrat o sfântă Liturghie solemnă prezidată de către pr. dr. Ştefan Lupu, vicar episopal, delegat al păstorului diecezei.

Alături de celebrantul principal, i-au adus liturgic omagiu fericitului nostru circa 40 de preoţi, mulţi dintre ei venind de la mari depărtări împreună cu credincioşi din parohiile pe care le păstoresc, credincioşi ce îl cinstesc în chip deosebit pe fericitul Ieremia Valahul şi care au umplut cripta sanctuarului, în ciuda vremii nu tocmai favorabile.

După salutul iniţial al pr. Leon Budău, superiorul custodiei, ceremonia a continuat cu sfinţirea uleiului ce arde încontinuu lângă moaştele fericitului Ieremia, oferit anul acesta de către Parohia "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" din Oneşti, în frunte cu păstorul acesteia, pr. Anton Ioan, bun prieten al fraţilor capucini şi pentru mulţi ani profesor la Seminarul şi Liceul Catolic din localitate, apoi s-a continuat cu sfânta Liturghie solemnă.

În cuvântul de învăţătură, pr. Ştefan Lupu a căutat să rezume principalele trăsături ale personalităţii fratelui Ieremia, cele care de fapt l-au condus la sfinţenie: ascultarea şi dăruirea de sine.

Înainte de încheierea acestei măreţe celebrări a fost binecuvântată şi o statuie a sfintei Fecioare Maria (de la Fatima), ce va fi expusă cultului public alături de moaştele fericitului Ieremia şi care va fi purtată în procesiune pe străzile Oneştiului în ziua de 13 a fiecărei luni. Cântul corului animat de profesoara Monica Grosu, format din elevi ai Liceului "Fericitul Ieremia", din seminarişti şi studenţi capucini au înfrumuseţat şi însufleţit sfânta Liturghie şi au încântat pe toţi cei ce au participat la această măreaţă sărbătoare, dedicată acestui precursor şi îndrumător pe calea sfinţeniei, care este pentru noi toţi fericitul Ieremia.

Aş vrea să adaug aici şi îndemnul pe care Fraţii Capucini l-au făcut în ultimul număr al "Glasului Fericitului Ieremia" (nr. 3, p. 4 - accesibil şi pe www.ofmcapucini.ro), apel ce îndeamnă la a nu ţine "ascunse sub obroc" harurile primite de la Dumnezeu prin intermediul fericitului Ieremia, ştiut fiind că un har atrage după sine un alt har, o mărturisire atrage o altă mărturisire, iar toate împreună vor conduce cu siguranţă la ridicarea lui la cinstea deplină a altarelor.

*

Mărturii contemporane

O rubrică despre ajutorul oferit de fericitul Ieremia celor ce apelează la el.

Sunt persoane dintre noi, persoane pe care le cunoaştem, persoane care au avut încredere în acest sfânt atât de apropiat nouă şi care şi-a plecat urechea la necazurile multora. De aproape trei decenii ne rugăm în fiecare luni fericitului Ieremia în bisericile noastre romano-catolice şi, cu siguranţă, mulţi dintre cei ce i s-au adresat au fost ajutaţi de el: din păcate, aceste haruri obţinute sunt ascunse "sub obroc", nu fac lumină, nu-i îndeamnă pe alţii să apeleze la el, să beneficieze de ajutorul său. Îndemnul nostru, al Fraţilor Capucini, este tocmai acesta: faceţi cunoscute binefacerile primite şi altora, pentru a le da puţin curaj, atât ca să se încreadă în el, dar şi să comunice altora aceste "mirabilia Domini" pe care Dumnezeu le-a înfăptuit şi le înfăptuieşte prin mijlocirea slujitorului său, Ieremia Valahul.

Aceste simple mărturii le puteţi încredinţa fie păstorilor voştri sufleteşti din parohiile de care aparţineţi şi care apoi ni le vor comunica, fie fraţilor capucini din comunităţile cele mai apropiate, fie direct la Sanctuarul "Fericitul Ieremia" (Bvd. Belvedere, 7. 601091 Oneşti, Bc; tel. 0234/321100; fax 0234/315039) sau la adresa de e-mail: marian.ianos@yahoo.it

Cu mulţumiri şi încurajări în stăruinţă,

Pace şi bine!

Fraţii Capucini

Puterea rugăciunii prin mijlocirea sfinţilor

Sau povestea unei vindecări

"În ziua de 18 mai (2008) - mărturiseşte tatăl unui puşti, Vlăduţ, ce avea pe atunci doar 7 ani şi care era deja afectat de retinopatie pigmentară, o boală a ochilor de care sufereau ambii părinţi şi care este şi ereditară - (...) după ce am ajuns (în biserica "Fericitul Ieremia" din Bacău, unde tocmai poposiseră moaştele fericitului în pelerinajul "întoarcerii acasă"), băiatul ne-a cerut să îl lăsăm în faţă, să vadă mai bine racla în care era sfântul; în timpul slujbei, când toată lumea se ruga o rugăciune specială, iar episcopul venit de la Iaşi spunea ca toată lumea să-şi pună în gând o dorinţă, atât eu cât şi soţia ne doream ca să se termine cât mai repede problema cu copilul (...) După slujbă, în drum spre o rudă, copilul tot spunea că şi-a pus şi el nu o dorinţă, ci două: să vadă şi să avem cu toţii sănătate şi ne tot întreba dacă a făcut bine (nu era sigur că i se vor împlini amândouă). A doua zi dimineaţa, pe când stăteam la masă, soţia l-a întrebat dacă se bucură de vizita unui cunoscut, iar el a răspuns că da, dar că se bucură mai mult că nu mai vede dublu..."

Preotul care s-a ocupat de caz şi care ni l-a semnalat, pr. Ferenţ Tancău de la Parohia Baraţi-Bacău, explică această întâmplare miraculoasă: "Nu ştiu cum şi în ce mod cele petrecute la Bacău pot avea o rezonanţă, însă pentru mine, care cunosc bine această familie şi simplitatea copilului Vlăduţ, a fost ceva ce nu pot defini... Azi ai nevoie de ochelari, iar mâine nu. Şi aşa a rămas până în ziua de azi! Cred că totul a plecat de la credinţa acestei familii, apoi simplitatea, nevinovăţia şi încrederea lui Vlăduţ (...) Tatăl puştiului a rămas de lemn când l-a întrebat pe puşti cum s-a rugat, iar acesta i-a răspuns că a plâns, a privit şi s-a rugat, cerând sănătatea ochilor, pentru a putea să fie mai târziu sprijin pentru părinţi (...).

Cert este că acel copil a obţinut ceea ce şi-a dorit, mărturie stau atât documentele medicale şi ochelarii (cu nişte lentile ca nişte funduri de sifon!) închişi într-o raclă aşezată la picioarele fericitului Ieremia, în Sanctuarul dedicat lui din Oneşti, iar puştiul este mai "obraznic" cu trei ani! Atâţi au trecut de atunci...

Fr. Petre-Marian Ianoş, OFMCap

lecturi: 21.