Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

Respirația Europei

Președintele Buzek îl întâlnește pe Benedict al XVI-lea la 28 februarie 2011

Din iulie 2009 este președinte al Parlamentului European, primul deputat dintr-o țară din est care asumă această funcție. Polonezul Jerzy Buzek, născut în anul 1940 în Silezia, inginer, a început activitatea politică în anul 1980 cu nașterea lui Solidarnosc. După ce a participat în prima linie la viața sindicatului liber (printre factorii decisivi pentru căderea Cortinei de Fier în anul 1989), a desfășurat activitate politică în țara sa, până când a asumat, între anii 1997-2001, funcția de prim ministru la Varșovia. Contribuția lui la intrarea Poloniei în UE este pe larg cunoscută. Gianni Borsa pentru agenția SIR l-a intervievat în ajunul vizitei lui la papa Benedict al XVI-lea, prevăzută pentru luni, 28 februarie 2011.

Un papă german și un președinte polonez al Parlamentului european se întâlnesc în Vatican. Vor fi multe teme pe agendă. Asupra cărora intenționați să atrageți atenția lui Benedict al XVI-lea? Ce are de spus sau de cerut Europa de astăzi de la un om de credință și de cultură ca Joseph Ratzinger și de la Biserica Catolică?

"Noi, politicienii din Europa, ar trebui mai degrabă să ascultăm ceea ce un om de credință și de cultură ca Joseph Ratzinger are de spus. Până la urmă, nu este numai un șef de stat, ci este înainte de toate pontiful suprem al Bisericii Catolice: o comunitate de credincioși care a dat formă Europei. Înseși temeliile Uniunii Europene au fost puse de demo-creștini ca Schuman, De Gasperi și Adenauer, care s-au inspirat din învățăturile Bisericii. UE recunoaște, în preambulul Tratatului său de întemeiere, moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei ca propriu izvor de inspirație. Este clar că creștinătatea a fost un mare izvor de inspirație pentru Europa. Și Tratatul de la Lisabona furnizează o bază legală - pentru prima dată - dialogului instituțional dintre Uniune și comunitățile religioase. Deja am reprezentat Parlamentul european la astfel de întâlniri. Anul trecut, am avut un dialog cu reprezentanții Bisericilor Catolică, Protestantă și Ortodoxă precum și ai iudaismului și islamului, despre modul în care poate Uniunea Europeană să combată sărăcia și excluderea socială. În calitate de președinte al Parlamentului european, sunt onorat să fiu primit de papa Benedict al XVI-lea. Într-o perioadă de mari schimbări în Europa și în lume, noi toți avem nevoie de niște orientări. Este și vestul cresc în sfârșit în același pas. Noi, în Europa, începem să respirăm din nou cu amândoi plămânii, așa cum ceruse marele Ioan Paul al II-lea în discursul său la Parlamentul european din Strasbourg în anul 1988. Atunci când un papă german și un președinte polonez al Parlamentului european se întâlnesc, putem fi recunoscători pentru ceea ce am obținută până acum. Ne așteaptă încă multe provocări. Știu că probabil una din cele mai mari preocupări ale Bisericii Catolice în aceste zile este persecuția creștinilor în Orientul Mijlociu. E vorba de o preocupare pe care aici, la Parlamentul european, o împărtășim profund, și o încurajăm pe Catherine Ashton, Înalt reprezentant pentru afacerile externe ale UE, să deschidă drumul cu măsuri concrete în apărarea libertății religioase".

Care sunt marile provocări pe care UE le are în fața sa în această fază? Cele în care este nevoie de "mai multă Europă", o integrare mai mare între popoarele și statele de pe continent? Și ce credeți, în acest context, cu privire la creșterea unor fenomene îngrijorătoare cum este populismul, noile forme de naționalism, xenofobia?

"Astăzi, Europa trebuie să-și găsească locul în lume. Întărirea unității noastre și a performanței noastre economice este o condiție fundamentală în acest efort, dar trebuie să mergem mai departe. Trebuie să revărsăm viață în Tratatul de la Lisabona, în special în sectorul politicii externe. Uniunea Europeană are nevoie de mijloace suficiente pentru a-și garanta un loc adecvat în lume, unde economiile care se evidențiază, precum China, India și Brazilia, sunt tot mai influente. Vorbesc de mijloace atât politice cât și de buget; statele membre ar trebui să fie conștiente că este în interesul lor întărirea poziției baronesei Ashton și mărirea bugetului UE pentru politica externă. În realitate putem economisi bani dacă împărtășim și punem împreună resursele noastre și competențele noastre. Împreună, putem obține mult mai mult la nivel internațional. Să privim, de exemplu, la politica energetică a UE, una din prioritățile mele: dacă suportăm investițiile europene pentru crearea unei piețe energetice într-adevăr continentale, vom putea vorbi și cu o singură voce pe piața internațională a furnizărilor energetice, care este tot mai competitivă. Numai împreună putem să influențăm răspunsul internațional dat schimbării climatice și să stabilizăm prețul pe care fiecare cetățean trebuie să-l plătească pentru electricitate și combustibil. Aceasta este ceea ce eu numesc o valoare europeană adăugată. Integrarea europeană are mereu două dimensiuni: reunirea națiunilor europene într-o unică Uniune și suportarea fiecărui cetățean în căutarea propriului loc într-o societate globalizată. A se lua ca exemplu provocarea globală a migrației, provocarea europeană a îmbătrânirii societăților și provocarea locală a dezintegrării comunităților: toate legate între ele. Imigrația spre Europa este o realitate de fapt și va crește în anii următori. Va trebui să găsim un răspuns european la această problemă, dar nu trebuie să uităm datoria noastre față de familiile noastre și față de coeziunea socială a oricărei comunități locale. Putem înțelege că unii cetățeni se simt pierduți într-o lume globalizată, în care deciziile luate de cealaltă parte a planetei pot să influențeze existența noastră zilnică, oriunde trăim. Într-o astfel de lume, în care timpul și spațiul par suspendate, crește tentația de a apăra identitățile locale în mod simplist. Naționalismul, xenofobia și populismul sunt câteva din aceste tentații. Trebuie să combatem aceste fenomene, chiar luând în serios preocupările cetățenilor noștri".

Dumneavoastră v-ați exprimat de mai multe ori în aceste luni despre teme îndrăgite de credincioși, cum ar fi valorile etice, libertatea de religie, sprijinul dat familiilor... Europa politică, aceea de la Strasbourg și Bruxelles, este atentă la aceste aspecte ale vieții de fiecare zi?

"Desigur că sunt. Există probleme care se referă la cetățenii care ne-au ales. Libertatea de religie este unul din drepturile umane cele mai fundamentale, una din componentele cele mai intime ale demnității umane. Nu putem rămâne indiferenți atunci când oamenii sunt uciși pentru că ei cred în ceva, nu contează dacă sunt creștini, musulmani, evrei sau agnostici. Ceea ce s-a întâmplat comunităților creștine din Orientul Mijlociu în ultimii ani nu poate să fie ignorat. Nu vrem să le învățăm nimic pe celelalte țări, dar trebuie să fim de partea celor asupriți și a celor vulnerabili. Trebuie să garantăm ca în această regiune creștinii să aibă un viitor, ca să poată prospera, ca să poată trăi demn și ca să nu fie nevoiți să fugă, în special pentru că locuiesc acolo de două mii de ani. Totuși, această afirmație comportă faptul că trebuie să ne inspirăm dintr-un exemplu. Primesc plângeri grave din diferite părți ale Europei despre modul în care sunt tratați unii imigrați. Sunt fericit că măcar la Roma musulmanii pot să practice cultul într-o frumoasă moschee, care a fost vizitată în ultimii ani de Ioan Paul al II-lea și de Benedict al XVI-lea. Dumneavoastră ați citat și sprijinul dat familiilor: acesta este un punct fundamental pentru noi, în Europa. UE a întărit principiul de subsidiaritate, care a fost pus la punct de doctrina socială a Bisericii, în Tratatul de la Lisabona. Pe baza acestui principiu, familiile sunt însăși inima întregii societăți umane. Trebuie să le ocrotim și să avem grijă de ele. În spațiul său restrâns de competență în această privință, Parlamentul european a făcut mult pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale taților și mamelor. Numai anul trecut, Parlamentul european a votat în favoarea unei prorogări a permisului de maternitate peste cele 14 săptămâni, care sunt actualmente standardul minim. Guvernele naționale din UE încă n-au ajuns la acord în privința acestei măsuri, dar sper să facă asta repede. În acest context, nu trebuie să uităm problema egalității de șansă între bărbați și femei. Schimbările demografice, pe care le-am citat mai înainte, nu sunt unicul motiv pentru care trebuie să deblocăm potențialitățile profesionale ale femeilor. Viața profesională și viața familiară nu trebuie să fie în contradicție!".

Adesea amintiți de rădăcinile dumneavoastră, anii în Polonia comunistă, angajarea pentru reconstruirea libertății și democrației... În acești 20 de ani, cum s-a schimbat Europa de est? În Polonia, Ungaria, Estonia sau Bulgaria opinia publică este încă favorabilă integrării comunitare? Persoanele au avut beneficii din intrarea în UE? Și UE ar putea să se mai mărească? Există cinci țări candidate la aderare și altele care bat la ușile sale...

"Când am început lupta pentru libertate în mișcarea Solidarnosc, în urmă cu 31 de ani, nici măcar n-aș fi putut visa ceea ce avea să se întâmple. Faptul că lupta populară pentru libertate s-a încheiat așa de repede și cu succes a întrecut așteptările noastre cele mai optimiste. Cine s-ar fi gândit că estul și vestul se vor reuni? Cine s-ar fi gândit că va cădea Cortina de Fier? Am obținut așa de mult în așa de puțin timp. Astăzi suntem liberi, destinul nostru este în mâinile noastre și suntem orgolioși că face parte din nou din marea familie europeană. Lărgirile UE au reușit să transforme continentul nostru în ultimii 20 de ani și chiar înainte, luând în considerare democratizarea Greciei, Portugaliei și Spaniei în anii Optzeci. Perspectiva lărgirii a contribuit la stabilirea unei păci durabile în Balcanii occidentali. Poate să existe o singură Europă pentru toți! Istoria integrării europene a arătat avantajele deschiderii și solidarității. Acele valori sunt centrale și pentru creștinătate. Uniunea va crește ulterior în viitor și va trebui să găsim modurile pentru a o gestiona. Europa este energică, vie și schimbătoare. Este un proiect în construcție. Toate țările europene au perspectiva de a deveni membre al Uniunii, când vor fi pregătite".

UE nu trebuie să fie o "fortăreață" închisă în ea însăși, ci trebuie să se deschidă la frontierele globale. Au amintit asta de mai multe ori și Pontifii și alți lideri religioși. Recent s-au înfruntat, sub diverse puncte de vedere, cazurile din Egipt, Libia, Tunisia, Sudan, Haiti, Irak, Pakistan, Orientul Mijlociu. De fapt, există impresia că UE dobândește în mod timid statura unui protagonist mondial. Care este impresia dumneavoastră?

"Întrebarea foarte importantă! Așa cum am spus deja, Europa trebuie să-și găsească locul în lume. Nu mai vrem să interpretăm numai rolul celui care plătește, trebuie să devenim și protagoniști. În primul rând, trebuie să găsim un răspuns la dezvoltările vecinilor noștri cei mai apropiați. Evenimentele care au loc în Libia, Tunisia, Egipt și în toată lumea arabă inspiră speranță. Din primul moment am susținut pe deplin aspirațiile legitime ale popoarelor. Ca vecini, prieteni și parteneri, trebuie să ocrotim florile libertății. Trebuie să însoțim popoarele din sud în drumul lung spre adevărata democrație pe care o urmăresc așa de curajos. Dorim să facilităm libertatea și prosperitatea țărilor noastre vecine. În acest context, este mai urgent ca niciodată redefinirea politicii europene de vecinătate, care actualmente nu este la înălțimea provocării. Subliniez că delegația ad hoc a Parlamentului european a fost prima misiune oficială europeană care a vizitat Tunisia. A adunat informații și pregătește pașii următori. Am decis să trimitem o altă delegație în Egipt. Parlamentul european a mai cerut o conferință internațională a donatorilor pentru a asista și a stabiliza tinerele forțe democratice ale vecinilor noștri".

În sfârșit: dacă v-am cere să trimiteți un mesaj tinerilor, ce le-ați spune?

"Nu vă pierdeți încrederea în binele pe care putem să-l facem. Nu vă pierdeți speranța că acest lucru poate să fie realizat. Voi sunteți Europa și noi avem nevoie ca voi să susțineți Europa. Nu am îndoieli că știți perfect ce să faceți cu ea în viitor!".

(După agenția SIR, joi, 24 februarie 2011)

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu


 

lecturi: 22.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat