Egipt: Fenomen minunat

Cardinalul Naguib: creşte în ţară dialogul creştini-musulmani

Treizeci de ani în 18 zile: manifestaţiile din piaţă, paşnice şi unitare, începute la 25 ianuarie 2011 şi care au culminat, după 18 zile, în căderea regimului de treizeci de ani al preşedintelui Hosni Mubarak, au arătat foarte clar că cererile tinerilor, dincolo de revendicările sociale invocate, se refereau la o schimbare de direcţie importantă pentru o ţară musulmană: distincţia între religie şi politică. Piaţa Tahrir a spus "nu" fie dictaturii militare, fie celei fundamentaliste religioase, pentru a îmbrăţişa un sistem de guvern tipic unui stat modern, în care drepturile fundamentale de libertate, de dreptate şi de egalitate să fie respectate şi garantate tuturor cetăţenilor. Aşa cum au scos în evidenţă mai mulţi analişti şi politicieni, ceea ce se trăieşte este, aşadar, un moment istoric, nu numai pentru Egipt, dar probabil pentru întreaga lume arabă. Mai ales dacă Egiptul va reuşi în interiorul său să-şi dea un stat civil. În această fază de tranziţie şi chiar după aceea, ce rol joacă minoritatea creştină (circa 10% din populaţie) şi ce contribuţie va putea să dea construirii unui nou stat? Agenţia SIR l-a întrebat pe patriarhul copt catolic de Alexandria, cardinalul Antonios Naguib.

Exemplul egiptean a fost un mare exemplu de unitate: credeţi că poate să influenţeze şi celelalte ţări din regiune, în multe dintre ele fiind în desfăşurare proteste?

"Aş spune că, ceea ce am trăit în Egipt, în aceste zile, a fost o surpriză plăcută pentru noi toţi şi pentru lumea întreagă. Această forţă tânără, aşa de paşnică, care a reuşit să schimbe un sistem politic ce a durat din anul 1952, şi cu ultimul preşedinte de peste treizeci de ani la putere, nu a fost notată niciodată în istorie. Da, acest model ar putea să influenţeze mult celelalte ţări din regiuni care caută o democraţie deplină bazată pe egalitatea drepturilor, dialog şi primirea celuilalt".

Aşadar, ce mesaj ajunge din Egiptul dumneavoastră la lumea arabă?

"Unul din mesajele cele mai importante este faptul că maniera paşnică de a schimba evenimentele învinge şi că nimic nu este imposibil în faţa determinării hotărâte a tinerilor care caută libertatea şi adevărul. În afară de asta, a ieşit în evidenţă unitatea, în jurul unui scop comun, a întregului popor: musulmani şi creştini. Fenomenul minunat în aceste evenimente este întărirea legăturilor dintre musulmani şi creştini. «Comisiile populare» care făceau de gardă în toate zilele, în timpul stingerii, era formate din tineri şi bărbaţi musulmani şi creştini, care petreceau noaptea împreună. În afară de asta, se fac rugăciuni, în biserici şi în moschei, pentru întoarcerea păcii şi a ordinii şi pentru rezultatul bun al fazei actuale de tranziţie. Acesta este un aspect foarte pozitiv care a reieşit din aceste evenimente dramatice".

Din această schimbare prevedeţi şi perspective noi şi pozitive pentru creştini, consideraţi în sfârşit cetăţeni cu drept deplin?

"Creştinii sunt cetăţeni cu drept deplin. Creştinii din ţară, ca majoritatea cetăţenilor, au aceleaşi sentimente, preocupări şi speranţe. La manifestaţii au participat mulţi creştini. Rezultatul a fost decisiv: demisia preşedintelui Mubarak şi schimbarea vechiului sistem politic. Acum rămâne de văzut cine va prelua succesiunea şi ce direcţie va urma. Dacă statul va fi un stat civil, bazat pe egalitate, cetăţenia şi legea, aşa cum cer mulţi, va fi un succes istoric. Dacă în schimb se va transforma într-un stat religios, vom pierde toate cuceririle din trecut, şi toată populaţia va suferi, creştini şi musulmani".

Există un rol deosebit pe care creştinii vor putea să-l joace în Egiptul din viitor şi ce contribuţie vor putea să dea la construirea unei noi ţări, laice, drepte, respectuoase faţă de demnitatea umană şi faţă de drepturile cetăţenilor săi?

"Rolul creştinilor este foarte important în acest timp. Creştinii pot să favorizeze un ambient de dialog. Ştim cu toţii că dialogul este calea cea mai eficace pentru a înfrunta situaţia actuală şi pentru a ajunge la o adevărată pace bazată pe înţelegerea reciprocă a tuturor părţilor din ţară. În felul acest putem să ajungem la un nou stil al statului, bazat pe cetăţenia şi egalitatea dintre toţi. Şi creştinii, prin participarea lor activă în viaţa socială şi politică pot să dea exemple concrete de fidelitate şi de angajare eficace pentru binele comun al ţării".

(După Agenţia SIR, marţi 15 februarie 2011)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.