Coasta de Fildeş: Trăind credinţa printre tensiuni politice

Situaţia politică din Coasta de Fildeş este în continuare una tensionată datorită noilor alegeri care au avut loc la 28 noiembrie 2010. Actualul/fostul preşedinte, Laurent Gbagbo, a preluat puterea în anul 2002 şi de atunci este la conducerea tării.

La al II-lea scrutin din 28 noiembrie alături de el a mai participat primul-ministru, Alassane Ouattara. Comisia electorală internaţională l-a declarat câştigător pe Ouattara, dar Gbagbo a declarat că au existat neregularităţi în mai multe zone şi a anulat toate voturile din acele regiuni, care toate erau în favoarea opozantului său. Domnul Gbagbo a fost declarat câştigător de către comisia electorală a Coastei de Fildeş şi a fost investit drept preşedinte.

Observatorul ONU a explicat clar că alegerile au fost întoarse în favoarea lui Gbagbo şi că cel care de fapt este câştigător este fostul prim-ministru, A. Ouattara. Drept urmare, nici SUA, nici Franţa, nici o altă tară europeană sau africană nu l-au recunoscut pe Gbagbo drept preşedinte şi l-au sfătuit să părăsească puterea, cedându-i locul celui care a fost ales de popor: Ouattara. Mai mult, SUA s-a angajat să-i asigure azil politic lui Gbagbo, dar acesta a refuzat. Drept urmare, toate conturile bancare i-au fost blocate atât lui, cât şi mai multor persoane din anturajul său. Nemaifiind sigur pe protecţia armatei, Gbagbo şi-a angajat drept gardă de corp mercenari pe care ii plăteşte din banii proprii, căci conturile ţării i-au fost blocate, după cum spuneam mai sus.

De la alegeri până azi au avut loc mai multe întâlniri între Gbagbo şi reprezentatul Uniunii Africane, diferiţi trimişi ai SUA şi Franţa care l-au îndemnat să părăsească puterea, oferindu-i-se alte poziţii de conducere. Chiar şi la 18 ianuarie 2011, a fost o nouă întâlnire între L. Gbagbo şi primul-ministru kenyan, trimisul special al Uniunii Africane şi al Africii de Vest. Toate aceste oferte au fost refuzate de fostul preşedinte până acum.

Oamenii sunt la rândul lor un pic confuzi şi neliniştiţi pentru că multe instituţii, uzine şi fabrici nu funcţionează din cauza acestei crize. Cum era de aşteptat, din cauza acestei situaţii de neclaritate, au existat şi multe lupte între susţinătorii celor două părţi, şi din nefericire a existat şi un număr mare de morţi şi răniţi. Oamenii cei mai expuşi sunt cei care locuiesc în capitală, Abidjan, şi tot ei sunt aceia care suferă cel mai mult datorită lipsei de alimente care nu mai ajung la timp datorită multor baraje pe care susţinătorii celor doi le fac pe şoseaua care leagă nordul de sud.

Drept urmare, un număr ridicat de persoane s-au refugiat în partea de nord unde situaţia este mult mai calmă.

Bineînţeles că şi Biserica s-a implicat atât cât a putut în aplanarea acestui conflict, îndemnând la pace, având în vedere că în cadrul fiecărei parohii există credincioşi care îl susţin fie pe unul, fie pe celălalt. Pe teritoriul întregii ţări se înalţă zilnic rugăciuni pentru pace şi o cât mai bună înţelegere. Şi în parohia noastră zilnic ne rugam pentru pace în Coasta de Fildeş.

Această situaţie politică nu ne-a afectat direct pe noi, cei care ne desfăşurăm aici activitatea pastorală, dar ne-a afectat în mod indirect, în sensul că oamenii sunt confuzi şi puţin speriaţi de ce are să se întâmple. Oricum poziţia geografică în care este misiunea din Djebonoua nu este una de conflict, aşa cum este cazul parohiilor din sudul ţării. Noi ne desfăşurăm în continuare toate activităţile pe care pr. paroh, Gabriel Cimpoeşu, împreună cu consiliul pastoral parohial le-au stabilit pentru noul an pastoral 2010-2011. După cum spuneam mai sus, zilnic ne rugăm pentru pace, îi încurajăm pe oameni şi-i îndemnăm la calm propunându-le să-şi pună toată credinţa în Dumnezeu care nu rămâne indiferent la strigătul fiilor săi.

Este clar că şi noi am lucra mult mai efectiv şi mult mai bine într-o atmosferă de pace şi de bună rânduială, dar în aşteptarea păcii şi a soluţionării problemei din Coasta de Fildeş ne continuăm zilnic activitatea pastorală cu mijloacele si cu ajutoarele de care dispunem.

Laurenţiu Luca

lecturi: 12.