Rusia: Biserica Ortodoxă propune măsuri pentru a reduce avorturile

Să nu mai fie pe cheltuiala sistemului sanitar şi obligaţia unei informări corecte

De Paul De Maeyer

În vederea unei reuniuni a Consiliului de Stat (un organism consultativ prezidat de preşedintele Dmitri Medvedev), patriarhul de Moscova Kyrill a încredinţat luni, 17 ianuarie 2011, conducerii statului rus o serie de propuneri în temă de politică familiară. Aşa a prezentat Agence France-Presse. Obiectivul iniţiativei neobişnuite - de fapt este vorba de prima dată când Biserica Ortodoxă Rusă transmite un document oficial cu propuneri concrete autorităţilor - este îndeosebi să încadreze avortul şi să facă mai complexe procedurile administrative.

Patriarhia cere între altele ca să nu mai fie acoperite de sistemul sanitar cheltuielile pentru avort (afară de cazul de pericol pentru viaţa femeii), propune şi obligaţia de a informa femeile despre toate consecinţele negative ale întreruperii de sarcină şi doreşte în afară de aceasta introducerea unui consens informat şi a unui timp de reflecţie. Documentul Bisericii Ortodoxe sugerează şi crearea unui "centru de criză" în toate clinicile obstetrice. Conform lui Aleksandr Verkhovski, de la centrul pentru drepturile umane Sova, care vorbeşte despre "propuneri, dintr-un punct de vedere religios, foarte moderate", "Biserica Ortodoxă, asemenea şi catolicilor, se opune în mod categoric avortului, dar în această adresare la autorităţi, contează pe un compromis".

Deja în iunie anul trecut, Biserica Ortodoxă Rusă lansase un apel în favoarea unor norme mai severe pentru a reduce avorturile în ţară, care se confruntă cu o scădere îngrijorătoare a populaţiei. Cu acea ocazie, protopopul Vsevolod Chaplin - o figură influentă apropiată de patriarhul Kyrill - a declarat că "în epoca sovietică ne-am obişnuit cu avortul şi să-l considerăm o parte inevitabilă din realitatea noastră legală şi nu există posibilitate de a ne întoarce înapoi". "Dar astăzi vedem că este posibil să ne întoarcem înapoi chiar destul de mult", a afirmat clericul, reafirmând necesitatea unei schimbări a legii despre avort. Conform protopopului, şi tinerii fără legături cu Biserica sau cu alte instituţii religioase vor să vadă o reducere a numărului de avorturi (Reutersc, 1 iunie 2010).

Avortul în Rusia dăinuie de multă vreme. La numai trei ani după Revoluţia din 1917, Rusia a devenit în anul 1920 prima ţară din lume care a legalizat practica. Interzis din nou în anul 1936 de Stalin (cu excepţia câtorva situaţii), avortul a fost reintrodus în anul 1955, la circa doi ani după moartea lui. La mai puţin de zece ani după această dată, s-a înregistrat în anul 1964 nivelul cel mai ridicat în istoria Rusiei sau pe atunci Uniunea Sovietică: 5,6 milioane de avorturi.

Numărul avorturilor a început să scadă în Rusia în arcul ultimelor decenii. Conform datelor Ministerului Sănătăţii, preluate de BBC (16 septembrie 2003), în anul 1990 au fost 3,92 milioane de avorturi, 2,57 milioane în anul 1995, 1,96 milioane în anul 2000 şi apoi 1,78 milioane în anul 2002. În pofida acestei scăderi, nivelul de avorturi a depăşit oricum în anul 2004 pe cel al naşterilor: 1,6 milioane de avorturi contra 1,5 milioane de naşteri (The Times, 24 septembrie 2005).

Alături de alţi factori, cum ar fi destrămarea sistemului sanitar după prăbuşirea URSS-ului, consumul excesiv de băuturi alcoolice (în special votcă), numărul ridicat de avorturi este la originea unui dramatic declin demografic, început la jumătatea anilor '90, adică aproape imediat după colapsul URSS-ului. În mai puţin de 20 de ani, populaţia rusă a scăzut de la aproape 149 de milioane în anul 1991 la 142 de milioane în anul 2010.

Efectul acestei prăbuşiri demografice este deja vizibilă în sistemul educativ. Conform datelor Ministerului Instruirii Publice prezentate tot de The Times, din anul 1999 numărul şcolarilor a coborât în fiecare an cu aproape un milion. În anul şcolar 2004-2005 existau în ţară 5.604 şcoli cu numai zece elevi.

Fără o schimbare drastică a direcţiei, tendinţa spre scădere va continua şi ar putea duce, conform proiecţiilor Naţiunilor Unite, numărul de locuitori din Rusia la 116 milioane în anul 2050 (World Population Prospects: the 2008 Revision Population Database) sau chiar la 100 de milioane.

Avortul, devenit de acum o metodă contraceptivă, contribuie şi la infertilitatea crescândă. Vorbind la o conferinţă internaţională, Marina Tarasova, vice-conducător al Institutului de Cercetare pentru Ginecologie şi Obstetrică din Sankt Petersburg, a făcut publice în septembrie 2008 nişte cifre alarmante: în fiecare an de la 200.000 la 250.000 de femei rusoaice pierd fertilitatea mai ales datorită complicaţiilor intervenţiei abortive şi perechile nefertile sunt de peste 5,5 milioane. "În cursul ultimilor cinci ani, infertilitatea feminină a crescut cu 14% în Rusia şi peste 1,5 milioane de rusoaice trebuie să recurgă la o tehnologie medicală avansată pentru rămâne însărcinate", aşa a spus Tarasova (The St. Petersburgs Times, 30 septembrie 2008).

Pentru a face faţă la ceea ce în aprilie 2005 a definit "o criză naţională", preşedintele rus de atunci Vladimir Putin a lansat în anul 2007 un program de imbolduri pentru a stimula natalitatea. Cu un anumit succes: în anul 2008 au fost înregistrate de fapt 1,714 milioane de naşteri faţă de 1,234 milioane de avorturi. Şi pentru prima dată din anul 1995, Rusia a cunoscut în anul 2009 o creştere - chiar dacă minimă, aproape "simbolică" - a populaţiei sale, cu circa 20.000 de locuitori, efect şi al creşterii numărului de naşteri: + 2,8% faţă de anul precedent (BBC, 19 ianuarie 2010).

Însă problema de fond rămâne: nivelul foarte ridicat de abortivitate. În anul 2008, au fost în Rusia încă 72 de avorturi la fiecare 100 de naşteri. Aici intenţionează să intervină Biserica Ortodoxă Rusă, a cărei influenţă este în creştere continuă. Deja din anul 1993 este activ în centrul capitalei Moscova biroul de consultanţă pro vita "Zhizn" (Viaţa), gestionat de un preot ortodox, Maksim Obukhov. "Avortul în această ţară făcea parte din moda normală şi erau multe femei care au avut cinci sau şase avorturi fără nici o ezitare", a declarat Obukhov în urmă cu peste zece ani (The New York Times, 29 martie 1999).

Pentru a diminua avorturile, a fost aprobat de altfel în anul 2003 de guvernul rus un decret care pentru prima dată din anul 1955 restrânge posibilităţile de a efectua un avort: intrat în vigoare la 11 august în acelaşi an, textul reduce numărul aşa-numitelor "indicaţii sociale" pentru a avorta după a 12-a săptămână de sarcină de la 13 la 4. Pentru deputatul pro vita Aleksandr Chujev, a fost vorba de o "victorie mică" (BBC, 16 septembrie 2003).

(După Zenit, 19 ianuarie 2011)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.