Viena: O bibliotecă parohială - punte de legătură între generaţii

Parohia Romano-Catolică "Maria vom Siege" din Viena, al cărui paroh sunt de aproape cinci ani, este o comunitate mică, dar se poate remarca prin nenumărate acţiuni pe care le desfăşoară la nivel parohial de mai multe decenii. Unele dintre ele au fost evidenţiate în diferite manifestări solemne şi sper să ofere idei pentru unii dintre cititorii prezentului articol.

În ziua de 23 noiembrie 2010, în sala mare a Bibliotecii naţionale din Viena, care adăposteşte peste 8,5 milioane de cărţi, provenite din toate ţările lumii, a avut loc o premiera absolută pentru parohia unde activez. Printr-un ordin al Ministerului Culturii, Artei şi Învăţământului au fost medaliate cu un ordin deosebit din partea statului austriac două persoane din cadrul parohiei mele, care timp de 54 de ani au condus şi îndrumă mai departe biblioteca parohială. Este vorba de o persoana care a înfiinţat această bibliotecă parohială şi a condus-o timp de 40 de ani şi de alta care a preluat şi a condus bunul mers al bibliotecii mai mult de 14 ani. Munca de a coordona şi conduce biblioteca cere recunoştinţă, atât din partea mea, cât şi a enoriaşilor, deoarece în aceşti 54 de ani de funcţionare toată activitatea a fost făcută în mod gratuit şi voluntar. Pentru aceasta, generaţii de cititori care fac parte din această parohie aduc laudă şi recunoştinţă pentru tot ceea ce s-a zidit prin intermediul acestei biblioteci în decursul atâtor ani.

Doamna Wilhelmine Hoffmann a înfiinţat biblioteca parohială în anul 1956, adunând cărţi pentru copii şi tineri de la diferite persoane private. Interesul pentru carte era foarte mare la acea vreme şi aşa, încetul cu încetul, s-a constituit o adevărată biblioteca pentru tineri şi copii, dar şi pentru celelalte vârste. S-a început cu doar 60 de cărţi, iar în prezent numărul cărţilor se apropie de 4.000. După o activitate rodnică de 40 de ani de muncă voluntară în cadrul bibliotecii, această misiune a fost preluată de o altă persoană, doamna Brigitte Aumueler, care de 14 ani conduce cu mult entuziasm biblioteca pentru a veni în folosul celorlalţi. Dânsa a modernizat biblioteca şi a dotat-o cu multe casete, CD, filme şi cărţi recent apărute, atât religioase cât şi profane, pentru toate gusturile începând de la cei mici până la cei cu mulţi ani de viaţă.

În anul 2006 am avut bucuria ca împreună cu toţi credincioşii parohiei să sărbătorim 50 de ani de activitate neîntreruptă a bibliotecii parohiale. Ea a fost şi rămâne mereu un punct de întâlnire a tuturor credincioşilor din Parohia Arsenal. Aceste au loc la diferite iniţiative şi manifestări organizate pentru copii, tineri şi adulţi. Aici s-au putut realiza numeroase manifestări religioase şi culturale, cum ar fi: sărbătoarea luminii sau a lanternei - cu ocazia comemorării sfântului Martin din Tours, prezentări de carte - când au fost invitaţi diverşi autori, care au făcut şi donaţii din scrierile lor cele mai recente, seri culturale şi muzicale etc. Toate aceste manifestări periodice, culturale şi religioase, au făcut ca oamenii să se întâlnească, să se simtă uniţi, să fie motivaţi şi implicaţi în organizarea celebrărilor liturgice şi în susţinerea multor proiecte sociale în favoarea aproapelui.

Astfel, biblioteca parohială a putut rămâne mereu deschisă şi la îndemâna tuturor, indiferent de vârstă. Aş putea spune ca parohia a fost asemenea unei uşi de la tramvai. Atunci când uşa tramvaiului se deschide apare şi o treaptă care îi ajută pe călători să coboare. Biblioteca parohială a fost şi este ca o punte de legătură pentru toate generaţiile, mereu deschisă să-i introducă în viaţa parohială de zi cu zi.

Nu-mi rămâne decât să apreciez acest voluntariat şi această activitate care dăinuie de mai bine de 54 de ani, muncă ce continuă ca un fir roşu ce brăzdează toată istoria parohiei şi a comunităţii unde activez. Ceremonia la care am participat a fost un moment de învăţătură şi pentru mine, deoarece fără acest voluntariat nu putea fi perpetuată cultura şi dragostea pentru carte. Cele două persoane menţionate mai sus, prin prezenţa şi munca lor, au făcut istorie, care sigur se va transmite mai departe şi altor generaţii. Puntea dintre generaţii nu se va sfârşi aici, ci va continua să ducă această tradiţie peste ani, aşa cum au făcut-o şi cei dinainte.

Pr. dr. Iosif Antoci

lecturi: 22.