Monseniorul Celli anticipă teme şi perspective ale următorului congres promovat de dicaster

Presa catolică la şcoala comunicării digitale

De Giampaolo Mattei

Mandatul lui Benedict al XVI-lea este clar: a transforma multiforma planetă digitală într-o primitoare piaţă virtuală unde oameni să se poate cunoaşte pentru a dialoga, exploatându-i pe deplin potenţialităţile. Şi pentru a răspunde la misiunea primită de la papa, arhiepiscopul Claudio Maria Celli, preşedinte al Consiliului Pontifical al Comunicaţiilor Sociale, a convocat un congres despre rolul presei catolice în era digitală care se va desfăşura între 4-7 octombrie 2010 în Vatican.

Prezentând întâlnirea pentru ziarul L'Osservatore romano, Monseniorul Celli dă la o parte orice echivoc posibil şi anticipă că de la congres "nu trebuie să se aştepte cine ştie ce pronunţări, anunţări de noi strategii sau chemări la arme". E vorba de "un punct privilegiat de observaţie pentru a analiza problemele cruciale ale comunicării catolice la nivel mondial, într-un context de dialog şi de deschidere faţă de toţi". O "cărămidă în plus" pentru realizarea "curţii interioare a neamurilor", ca să folosim o expresie a pontifului.

Cine va participa la congres?

Am cerut tuturor conferinţelor episcopale să trimită trei reprezentanţi: doi implicaţi direct în presă şi unul în domeniul internetului. Deci nu noi am ales participanţii; conferinţele episcopale delegă persoanele pe care le consideră mai potrivite. Desigur, e vorba aproape exclusiv de laici. Însă nu lipsesc episcopi şi preoţi.

Cum înaintează adeziunile?

Astăzi înregistrăm înscrierea din 58 de ţări cu un total de cel puţin 180 de persoane. Prevedem că în octombrie numărul va creşte, şi nu puţin. Este un fapt încurajator deoarece conferinţele episcopale au perceput importanţa de a fi împreună în căutarea unei confruntări care se va baza mai ales pe două tematici: încotro se îndreaptă presa catolică şi pe ce baze se poate stabili un dialog cu lumea.

Aşadar, va fi o întâlnire cu număr închis, dar nu cu uşile închise.

Da, la lucrări vor participa doar reprezentanţii conferinţelor episcopale. În aceste zile primim multe alte cereri de înscriere, însă, cu regret, nu putem să le primim.

Ce trebuie să ne aşteptăm de la congres?

În linie generală, iniţiativa se încadrează în misiunea de a favoriza în lumea catolică o cunoaştere mai mare a instrumentelor de comunicare digitală, favorizând o viziune de ansamblu a problemelor şi a perspectivelor care se deschid în acest univers variat. Îndeosebi, va exista o atenţie specifică acordată tipăriturilor, cu o deschidere semnificativă faţă de noutăţile digitale. De altfel, astăzi multe ziare, chiar şi catolice, sunt în mod prevalent consultate pe internet, prin situri foarte actualizate, mai degrabă decât citite pe hârtie. O realitate care nu ne prinde nepregătiţi. Biserica, în abordarea ei comunicativă ab intra şi ad extra, are deja prezenţe calificate pe internet.

Cum se vor împărţi lucrările?

Vom porni imediat cu două mese rotunde. La prima vor interveni câţiva directori de la mari ziare laice din toată lumea pentru o confruntare despre problemele şi viitorul presei. Programul este încă pe cale de definire, dar pot asigura că numele vor fi de primă clasă. A doua masă rotundă va face analiza, în detaliu, cu privire la starea de sănătate a presei catolice, dând glas directorilor de la cele mai mari publicaţii catolice internaţionale.

Una din problemele cele mai fierbinţi este aceea a spaţiului pe care îl pot găsi în presa catolică aşa-numitele glasuri ale opoziţiei.

Este adevărat, observăm că problema trezeşte deja un interese deosebit. În congres ne vom întreba în mod esenţial dacă există argumente care trebuie evitate şi dacă trebuie să se dea glas opoziţiei. Sunt teme care cuprind şi raportul dintre comuniunea eclezială şi noduri controversate, dintre libertatea de exprimare şi adevăr în Biserică. Este important de a vedea aceste probleme din diferite perspective, examinându-le din perspectiva episcopilor, teologilor, ziariştilor, sociologilor şi bloggerilor.

De aceea, va fi un congres deschis pentru dezbaterea liberă.

Numai cu un dialog deschis, respectuos, vom putea trasa o panoramă completă şi modernă a prezenţei catolice în media. Pentru acest motiv programul congresului dă spaţiu larg grupurilor de lucru şi dezbaterii. Am experimentat asta, recent, şi la New Orleans, cu ocazia întâlnirii Catholic Press Association. A fost stimulant dialogul direct, inedit, între ziarişti şi reprezentanţi ai conferinţelor episcopale din Statele Unite ale Americii şi Canada.

Ultima parte a lucrărilor va fi dedicată internetului.

Există perspective enorme, cu noi oportunităţi pastorale şi posibilităţi de colaborare. Este natural pentru Biserică să se întrebe despre cum să înfrunte provocările viitorului cu o viziune globală. Este clar: comunicarea aleargă cu viteze diferite: una este Europa şi alta este Africa. Schimbul de experienţe rămâne un punct fundamental pentru o creştere în comuniune şi chiar în eficienţa comunicării însăşi.

Cum s-a născut ideea unui congres specific despre presa catolică?

Este completarea unei lucrări de analiză şi aprofundare începută de mult de Consiliul Pontifical. În anul 2006 la Madrid s-a analizat despre realitatea televiziunilor catolice. În anul 2007 am valorizat misiunea facultăţilor de comunicare socială din universităţile catolice pentru a studia cum pregăteşte lumea academică pe viitorii lucrători în domeniu mijloacelor mass-media, punând accent pe referinţele antropologice şi etice. Apoi am trecut să examinăm radiourile catolice. În această linie se situează noul congres.

Care sunt regulile pentru presa catolică pe internet?

Există o singură regulă, dar fundamentală: mereu deschişi la dialog cu respect. Ne-am dat seama, şi suntem pe deplin conştienţi, că noile tehnologii au dat naştere unei adevărate culturi digitale. În linie cu Conciliul al II-lea din Vatican e vorba de a construi un dialog, care nu e uşor dar nu se poate renunţa la el. Papa ne-a cerut să exercităm o diaconie a culturii, o adevărată pastoraţie în lumea exprimării digitale. A exprimat asta clar în ultimul mesaj pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale. Aşadar, atenţia noastră s-a mutat, puţin câte puţin, de la fiecare mijloc de comunicare la perspectiva culturală pe care noile tehnologii, aşa-numita multimedialitate, au creat-o.

Cum credeţi să realizaţi mandatul papei pentru o confruntare deschisă pe terenul modern al celor mai noi sisteme de comunicare?

Benedict al XVI-lea a vorbit despre o "curte interioară a neamurilor". Din partea noastră nu vom lăsa nimic neîncercat pentru a găsi mereu noi puncte de întâlnire pe marile autostrăzi ale comunicării, ale web, făcând în aşa fel ca oamenii să poată avea un dialog deschis. Tocmai acest gen de congrese sunt ocazii de actualizare continuă şi izvor de idei noi. În această privinţă, a fost foarte important recentul seminar cu episcopii responsabili pentru mass-media din peste cincizeci de conferinţe episcopale. Încercăm să nu pierdem niciodată din vedere noutăţile pe care noile mass-media tot mai răspândite şi influente le exercită în toată lumea.

(După L'Osservatore romano, 29 august 2010)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 14.