Odă iubirii

Cine iubeşte nu se plictiseşte,
Trăieşte viaţa din plin,
Nu simte în inimă venin.
Toate au un gust plăcut,
Chiar cele ce-s greu de făcut.

Căci nu e uşor să iubeşti,
Pe toţi cei ce-i întâlneşti,
Mai ales când sunt duşmani
Sau când e vorba de bani.

Să iubeşti cu o iubire nouă,
Fără să te faci că plouă,
Când cineva este-n necaz,
Tu să nu faci de el haz!

Să iubeşti pân' la sfârşit,
Iată ce ai de-mplinit,
Căci iubirea nu-nvecheşte,
Inima nu-mbătrâneşte,
Celor ce iubesc frumos,
După exemplul lui Cristos.

Să iubeşti nu e uşor,
Dacă nu bei din izvor.
Din izvorul lui Dumnezeu,
Din care am băut şi eu.

Au băut şi-naintaşii noştri,
Unii dintre ei maeştri
În iubirea cea divină,
Ce nu se uită la vină.

Se uită doar la a ta viaţă,
Căreia i-au dat povaţă,
Să iubeşti cum te-au iubit,
Cu o iubire făr' de sfârşit.

De iubeşti aşa intens,
Vei găsi în viaţă sens,
Gust tu vei găsi în toate,
De vei iubi până la moarte.

Iubeşte, frate, şi-ai să vezi
Pe cei din jur cum îi luminezi!
Iubeşte, soră, şi vei vedea
Ce frumoasă-i iubirea ta!

Să vă iubiţi unul pe altul,
Cu iubirea lui Cristos, înaltul,
Ce a coborât de sus,
Mult iubitul meu Isus.

De iubeşti n-ai să regreţi
Că nu ai mai multe vieţi.
Este de ajuns o viaţă,
De urmezi a lui povaţă.

A iubi este o artă,
Ce-ţi deschide inima toată,
Făcând loc la semenii tăi,
Căci nu sunt aşa de răi.

Doar iubirea-i vede buni
Pe cei ce ne sunt străbuni.
Căci şi ei au mai greşit,
Dar mai mult ei au iubit.

De aceea sunt acum,
Exemple pentru un nou drum.
Să mergem pe-această cale,
Vestind la toţi în gura mare:

C-a iubi e-aşa frumos
În urmarea lui Cristos!
Aceasta este vocaţia ta,
Creştinule, în veci nu uita!

Pr. Mihai Afrenţoae

lecturi: 62.