Iaşi (ITRC): Simpozion filozofico-teologic dedicat sfântului Toma

Societatea Internaţională "Toma de Aquino", filiala română, organizează sâmbătă, 24 aprilie 2010, un simpozion filozofico-teologic având ca temă: "Teoria cunoaşterii la sfântul Toma de Aquino. Modele de interpretare şi perspective". Evenimentul va avea loc în aula magna la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi.

Status quaestionis

În Evul Mediu, au fost folosite diferite modele epistemologice, în funcţie de alte sensibilităţi filozofice, cum ar fi concepţia despre rolul intelectului (agent sau/şi pasiv) în cunoaştere, raportul minţii cu trupul, rolul experienţei în producerea obiectului cunoaşterii (universalul sau conceptul), natura activităţii îndeplinite de sensibilitate în constituirea obiectului cunoaşterii şi altele.

Dar, principalele modele de cunoaştere, de la comentariul Sfintei Scripturi, până la analiza drumului interior al elevării spirituale, manifestau tot atâtea modalităţi de apropiere de principiul divin transcendent. La sfârşitul primului mileniu creştin, încă aveau destul influenţă teoriile cunoaşterii ce acordau creaturilor doar rolul de simple simboluri sau vestigii ale divinităţii. La începutul celui de-al doilea mileniu, au apărut alte doctrine epistemologice ce scoteau în evidenţa natura umană în sine şi aspectele ei specifice de creatură limitată. Astfel, între sfârşitul secolul al XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea s-a făcut trecerea de la modelul augustiniano-neoplatonic la cel aristotelic. În această nouă perspectivă, cunoaşterea era rezultatul unui proces de asimilare a obiectului cunoscut în subiectul cunoscător.

Cum are loc acest proces? Pentru Aristotel, sensibilitatea e o facultate mai curând pasivă şi, ca atare, poate să recepteze acţiunea obiectelor exterioare; acestea îşi imprimă forma lor sensibilă în facultăţile sensibilităţii din subiectul cunoscător. Printr-un proces de actualizare progresivă a cunoaşterii, care implică acţiunea facultăţilor simţului comun, dar şi acţiunea imaginaţiei şi a intelectului, formele sensibile îşi pierd caracteristicile individualităţii şi lasă să apară universalul, conceptul. Aşadar, se renunţă la ajutorul intervenţiilor divine sau al iluminărilor exterioare şi se pune în evidenţă rolul fundamental al experienţei sensibile, care devine primul pas în cunoaştere, pasaj obligatoriu pe drumul producerii cunoaşterii.

Din punct de vedere antropologic, teoria cunoaşterii de tip aristotelic subliniază caracterul în mod substanţial unitar al fiinţei umane. Pe urmele lui Aristotel, filozofii scolastici au studiat cunoaşterea în orizontul concepţiei creştine despre auto-subzistenţa sufletului uman. De exemplu, Sfântul Toma de Aquino este unul dintre scolasticii care au înţeles că subiectul cunoaşterii este o unitate substanţială alcătuită din corp şi suflet. În consecinţă, teoria cunoaşterii s-a oprit nu doar la datele experienţei, ci şi la facultăţile interioare ale fiinţei umane, cum ar fi imaginaţia, intelectul agent, "species intelligibiles", care problematizează cunoaşterea lucrurilor existente sau cunoaşterea individuală a lucrurilor.

Spre sfârşitul secolul al XIII-lea, Duns Scotus şi William Ockham au criticat modelul epistemologic aristotelico-tomist şi au deschis o nouă perspectivă de cunoaştere prin sublinierea rolului intuiţiei în perceperea şi înţelegerea fiinţelor.

Obiective

Simpozionul îşi propune să abordeze modelul epistemologic tomist dintr-o dublă perspectivă, sistematică şi istorică, subliniind aspectele lui filozofice şi teologice.

Simpozionul caută să precizeze locul teoriei tomiste printre celelalte modele epistemologice medievale, articularea specifică, implicaţiile antropologice şi etice ale acestei teorii, precum şi ulterioarele sale deschideri şi aprofundări.

Simpozionul doreşte să popularizeze învăţătura Sfântului Toma.

La sfârşitul simpozionului se pot face cereri de înscriere în Societatea Internaţională Toma de Aquino, filiala română. Pentru mai multe detalii cu privire la condiţiile recerute pentru a deveni membru al acestei societăţi filozofico-teologice, vezi site-ul: www.aquinas.ro

Participanţi

• Sesiunea I: 9.30-12.30

  • Alin Tat (Cluj): Introducere

  • Wilhelm Dancă (Iaşi): Raţiune şi credinţă în teoria cunoaşterii

  • Leonard Fărăuanu (Cluj): "Summa Theologiae" şi cunoaşterea lui Dumnezeu: doctrina mistică a sfântului Ioan al Crucii ca şi cheie de lectură

  • Iulian Ianoş (Iaşi): Cunoaşterea prin analogie

  • Elena Băltuţă (Iaşi): Intenţionalitatea ca teorie a similarităţii la sfântul Toma

• Sesiunea II: 14.30-17.30

  • Cătălin Buciumeanu (Bucureşti): Optimismul epistemologic sau despre natura cunoaşterii în prima parte a Summei Teologice la Sfântul Toma

  • Bogdan Herciu (Iaşi): Cunoaşterea şi libertatea la sfântul Toma, implicaţii antropologice

  • Anton Carpinschi (Iaşi): Rezonanţe tomiste în filozofia conştiinţei

  • Gabriela Blebea Nicolae (Bucureşti): Este ce este sau mai mult decât atât?

  • Alexandra Pârvan (Bucureşti): Binele şi răul erorii la sfântul Augustin

sursa: www.itrc.ro

lecturi: 25.