Iaşi: Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - ziua a treia

Cea de-a treia zi din cadrul Octavei de Rugăciune Pentru Unitatea Creştinilor i-a reunit, miercuri, 20 ianuarie 2010, la ora 17.00, în jurul altarului din Capela Surorilor Providenţei Divine / Plopii fără Soţ din Iaşi, pe PS Petru Gherghel, numeroşi preoţi şi călugări, surori şi mulţi creştinii în rugăciunea înălţată Domnului, în dorinţa "ca toţi să fie una... pentru ca lumea să creadă!" (In 17,21).

PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, a început celebrarea prin salutul călduros adresat tuturor credincioşilor prezenţi şi, într-un chip special surorilor Providenţei Divine, care sunt chemate, prin vocaţia lor, la rugăciune şi la slujire. De asemenea, episcopul s-a bucurat de prezenţa bătrânilor în suferinţă, care-şi unesc, clipă de clipă, suferinţele lor cu iubirea lui Isus, oferindu-le pentru întreaga Biserică. Şi, nu în ultimul rând, PS Petru şi-a arătat mulţumirea pentru prezenţa "oaspeţilor care reprezintă Biserica soră", fraţii ortodocşi.

Păstorul diecezei a explicat că dorinţa participării Excelenţei sale la rugăciunea pentru unitate în capela surorilor se naşte din amintirea iubirii predilecte a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, de fericită amintire, faţă de cei aflaţi în suferinţă, faţă de cei care ştiu să trăiască experienţa iubirii jertfelnice.

După invocaţiile cu intenţii speciale, pentru unitatea tuturor creştinilor, la care s-au rugat toţi cei prezenţi şi după lecturile din Sfânta Scriptură, pr. Iosif Dorcu, paroh şi decan de Iaşi, a rostit cuvântul de învăţătură, care a fost cu adevărat încurajator pentru toţi creştinii prezenţi.

Predicatorul şi-a început cuvântarea arătându-şi nemulţumirea faţă de dezinteresul şi, implicit, faţă de prezenţa scăzută a credincioşilor din România la rugăciunea creştinilor pentru unitate. Pr. Iosif Dorcu a adus în atenţia celor prezenţi experienţa ES Peter Sartain, episcop al Diecezei de Joliet (Illinois, SUA), care povestea anul trecut, plin de bucurie, că nu a mai văzut de foarte mult timp catedrala sa, "Sfântul Raimund Nonnatus", atât de plină cum a fost pe 25 ianuarie 2009, când a fost o celebrare specială pentru unitatea creştinilor. "Atât de mulţi credincioşi erau în catedrală, încât nu mai era parcă niciun loc; era arhiplină", povestea entuziasmat episcopul, spunând că a trăit una dintre cele mai frumoase zile din viaţa sa ca episcop. Acesta este un semn că acei credincioşi doresc unitatea, unitate a cărei dorinţă, a cărei sete nu este prezentă, se pare, în rândul creştinilor români.

Analizând pericopa evanghelică, propusă pentru celebrare, pr. Dorcu a evidenţiat faptul că Emaus-ul nu poate fi identificat cu certitudine, ca loc geografic, creându-se o mare confuzie. Deci ucenicii, în drum spre Emaus, nu se ştie încotro se îndreptau, de fapt, se poate spune că mergeau spre "nicăieri". Din nefericire, şi creştinii diferitelor Biserici, sunt orientaţi, în drumul lor, spre "Emaus-ul mântuirii". Sunt multe asemănări între creştinii de astăzi şi acei ucenici. Ei discută şi se consultă chiar cu privire la Isus răstignit la Ierusalim; la fel fac şi creştinii de astăzi prin diverse întâlniri şi conferinţe pe teme de teologie şi nu numai. Apoi, creştinii, deşi sunt concentraţi asupra legăturii cât mai puternice cu Dumnezeu, deseori păţesc, asemenea ucenicilor, să fie în discuţii aprinse despre Cel Înviat şi, cu toate acestea, să nu-i realizeze prezenţa în aproapele, să nu-l simtă, să nu-l vadă pe Cristos de lângă ei... Şi pe creştini, ca odinioară pe ucenici, Isus îi întreabă: "Unde mergeţi?", "Încotro vă îndreptaţi?". Şi, mai mult, ucenicii - ca şi creştinii - au pretenţia de a şti totul, tot ce s-a petrecut la Ierusalim, tot ce se poate spune despre Fiul lui Dumnezeu, reproşând "Necunoscutului" că nu este informat cu privire la evenimentele petrecute în istoria omenirii. Şi celor doi ucenici, ca şi creştinilor, le lipseşte speranţa: deşi cunoşteau vestea cea bună predicată cu autoritate şi în repetate rânduri de Isus, deşi au auzit parabolele şi au văzut minunile, sunt lipsiţi de speranţă; părăsind Ierusalimul merg spre "Emaus". Privind astfel, lesne putem observa o lipsă a speranţei că omenirea este sub ochii lui Dumnezeu; o lipsă a speranţei în cuvintele veşnice ale lui Isus Cristos; o lipsă a speranţei că Dumnezeu poate oferi unitatea.

Însă, tot din textul Evangheliei după sfântul Luca, aflăm că cei doi ucenici, abia atunci când îl descoperă pe Isus, se îndreaptă entuziaşti spre ceilalţi apostoli, pentru a împărtăşi vestea cea bună şi pentru a trăi împreună cu ei bucuria lui Cristos cel viu. Tot astfel trebuie să se comporte şi creştinii. Ca adevăraţi descoperitori şi mărturisitori ai celui mort şi înviat pentru răscumpărarea omenirii, creştinii trebuie să împartă ca o singură turmă viaţa cea nouă, sub conducerea unicului păstor.

Creştinii, care experimentează viaţa cea nouă dăruită de Cristos, nu pot trăi izolaţi. Ei trebuie să împărtăşească adevărul mântuirii împreună cu toţi fraţii lor întru Cristos. Ar trăi în eroare cei care ar spune că sunt în unire cu Cristos, dar sunt despărţiţi de fraţii care împărtăşesc viaţa aceluiaşi Duh, de fraţii care se numesc copiii aceluiaşi Tată. Cu cât creştinii sunt mai aproape de Cristos, cu atât sunt mai uniţi şi cu ceilalţi creştini; nu există "Emaus"-ul singurătăţii, al egoismului, atunci când există proximitatea lui Cristos cel înviat. De aceea, zilele de rugăciune pentru unitatea dintre creştini vorbesc într-un mod clar despre credinţa creştinilor.

În cazul Bisericilor surori, Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă, nu se poate vorbi despre o diferenţă de credinţă. Ba chiar şi manifestarea credinţei îmbracă forme similare. Dacă se privesc elementele de unitate - adunarea euharistică, Sfânta Scriptură, sacramentele, Tradiţia, Sfinţii Părinţi greci şi latini, mărturisirea de credinţă, rugăciunea, locurile sfinte, cultul icoanelor, al sfinţilor şi sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului şi maica tuturor creştinilor... - se observă că sunt valori comune ale unei singure credinţe.

Ce poate şi ce trebuie să facă creştinul de astăzi? Răspunsul îl oferă Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în Scrisoarea enciclică Ut unum sint, printr-o expresie deosebit de frumoasă şi profundă: primatul rugăciunii. Rugăciunea, la îndemâna oricui, are o valoare care nu se pierde şi care, mai degrabă sau mai târziu, aduce roadele sale.

Unitatea este voinţa lui Isus şi nimeni nu are dreptul să-şi impună, în mod contrar, propria voinţă. Biserica este conştientă de acest imperativ dat acţiunii sale şi acţionează prin păstorii ei în vederea realizării dorinţei Mântuitorului. Există aproximativ 30 de episcopi care şi-au ales ca moto tocmai acest gând care să le fie ca o călăuză în misiunea de păstori ai poporului lui Dumnezeu: "Ca toţi să fie una". Şi Preasfinţitul Petru Gherghel pe stema episcopală are scrise aceste cuvinte: Ut omnes unum sint - Ca toţi să fie una.

Pr. Iosif Dorcu şi-a încheiat cuvântarea prin citarea cardinalului Walter Kasper: "Avem comoara în vase de lut. Deşi îl avem ca fundament comun pe Isus Cristos, noi trăim în Biserici diferite. Facem acest lucru contrar dorinţei şi poruncii lui Isus Cristos... Indiferenţa dintre noi a întunecat lumina lui Isus Cristos din ochii multor oameni... Ne cunoaştem prea puţin şi, de aceea, ne iubim prea puţin ". Iar ÎPS Zizioulas, mitropolit de Pergam, spunea: "Aceasta este dorinţa profundă a acelora care tânjesc cu inimile lor după o Biserică nedivizată, Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică. Dar este şi dorinţa celor care şi astăzi, într-o lume fără Cristos, repetă cu insistenţă şi cu încredere filială cuvintele apostolilor: «Doamne, la cine să mergem? Numai tu ai cuvintele vieţii veşnice»".

La sfârşitul celebrării PS Petru Gherghel, mulţumind pentru participarea şi implicarea în străduinţa răspunsului la vocaţia creştină, a amintit că rugăciunea este datoria tuturor creştinilor, este mărturia acelora pe care Isus Cristos i-a făcut fraţi şi surori; nu doar pe ucenici şi pe apostoli, ci pe toţi aceia cărora Isus le este frate şi pe care îi cheamă la iubire faţă de fraţi, faţă de mama cerească şi faţă de Tatăl ceresc.

Seminarist Iustian-Ionuţ Petre

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 20 ianuarie: Iaşi: Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - ziua a treia

* * *
Iaşi: Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - ziua a doua
Iaşi: Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - prima zi
Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor la Iaşi

lecturi: 37.