Roma: Congres Mondial pentru Pastoraţia Migranţilor şi Refugiaţilor

Papa Benedict al XVI-lea a deschis, la 9 noiembrie 2009, Cel de-al VI-lea Congres Mondial pentru Pastoraţia Migranţilor şi Refugiaţilor la Roma, cu tema "Un răspuns pastoral la fenomenul migrator în era globalizării". Din partea României participă PS Petru Gherghel, episcop al Diecezei de Iaşi, responsabil pentru migranţi în cadrul Conferinţei Episcopilor din România. Congresul se va încheia joi, 12 noiembrie 2009.

Migranţii, consideraţi nu o "problemă", ci o "resursă" şi o "ocazie propice" de dezvoltare, creştinii fiind cei dintâi care să dea mărturie despre valoarea ospitalităţii şi solidarităţii. Este, pe scurt, discursul pe care Benedict al XVI-lea l-a adresat participanţilor la Cel de-al VI-lea Congres Mondial pentru Pastoraţia Migranţilor şi Refugiaţilor, primiţi luni, 9 noiembrie, în audienţă. A luat parte şi PS Petru Gherghel, responsabil pentru migranţi în Conferinţa Episcopilor din România. Lucrările congresului au început în cursul dimineţii prin sfânta Liturghie celebrată de cardinalul secretar de stat. Importanta reuniune convocată de departamentul vatican pentru migranţi se va încheia joi, 12 noiembrie 2009.

Afirmaţiile papei Benedict al XVI-lea constituie deseori o provocare pentru statele şi guvernele care au tendinţa de a ridica bariere legislative pentru a limita sau descuraja fluxurile migratorii. În schimb, s-a întrebat pontiful, "de ce nu s-ar considera actualul fenomen migrator mondial drept condiţie favorabilă pentru înţelegerea între popoare, construcţia păcii şi dezvoltării care interesează orice naţiune"? O întrebare contracurentului, care pentru reuniunea organizată de Consiliul Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor, la cinci ani de la instrucţiunea Erga migrantes caritas Christi, devine în aceste zile baza de verificare şi de propuneri pastorale.

În timp ce globalizarea constrânge statele într-o reţea, iar criza mondială măreşte "abisul economiei" dintre naţiunile bogate şi cele sărace, cum se poate răspunde la fenomenul migraţiilor? Pornind de la o viziune diferită, a afirmat Sfântul Părinte, care să aibă la centru valoarea solidarităţii şi celelalte valori care decurg:

- "Migraţiile invită la a scoate în lumină unitatea familiei umane, valoarea primirii, ospitalităţii şi a iubirii pentru aproapele. Acestea însă trebuie traduse în gesturi cotidiene de împărtăşire, coparticipare şi solicitudine faţă de ceilalţi, mai ales faţă de cei nevoiaşi (...). Iată de ce Biserica invită credincioşii să-şi deschidă inima faţă de migranţi şi familiile lor, ştiind că ei nu sunt doar o problemă, ci constituie o resursă de valorizat în mod oportun pentru drumul umanităţii şi pentru dezvoltarea ei autentică".

Timpul de faţă este, în schimb, dominat de prea multe istorii care povestesc despre emigraţii dramatice, despre femei, bărbaţi, tineri şi copii care se încredinţează unui vis de răscumpărare pentru a ieşi dintr-o viaţă de simplă supravieţuire, şi adesea, chiar mai puţin de atât:

- "Criza economică mondială, cu creşterea enormă a şomajului, reduce posibilităţile de angajare şi sporeşte numărul celor care nu reuşesc să găsească nici măcar o muncă precară. Mulţi se văd atunci constrânşi să abandoneze ţările şi comunităţile lor de origine, sunt dispuşi să accepte munci în condiţii nicidecum în armonie cu demnitatea umană, cu o inserare anevoioasă în societăţile de primire din cauza diversităţii de limbă, cultură sau orânduire socială".

Fenomenul migrator, aşadar, este şi rămâne complex, a recunoscut Benedict al XVI-lea, dar cu toate acestea, a reluat, "dezvoltarea autentică asumă întotdeauna o trăsătură solidară". Iar speranţa de a găsi solidaritatea, pentru cel care o cultivă, se dovedeşte deseori iluzorie:

- "Mulţi emigranţi abandonează astăzi ţara proprie pentru a fugi de condiţii de viaţă inacceptabile din punct de vedere uman, dar fără a găsi în altă parte primirea pe care o sperau. În faţa situaţiilor atât de complexe, cum să nu ne oprim pentru a reflecta la consecinţele unei societăţi bazate fundamental numai pe dezvoltarea materială? În enciclica Caritas in veritate remarcăm că adevărata dezvoltare este doar cea integrală, adică dezvoltarea care interesează pe orice om şi omul întreg (...). De aceea, e necesar să se dea răspunsuri adecvate la marile schimbări sociale în curs, ţinând cont că nu poate exista o dezvoltare efectivă dacă nu se sprijină întâlnirea dintre popoare, dialogul dintre culturi şi respectarea diferenţelor legitime".

Adaptare după Radio Vatican de Mihail Cojan

lecturi: 12.