Domnul mi-a dat o mare încredere în preoţi...

Sfântul Francisc de Assisi, în testamentul său, printre alte recomandări, lasă ca moştenire fraţilor săi ceea ce întreaga sa viaţă a trăit şi mărturisit: credinţa sa în preoţi: "Domnul mi-a dat o mare încredere în preoţi..." (FF 112,8), indiferent de modul lor de viaţă (mai mult sau mai puţin sfânt). Referindu-se la ei, spunea: "Preoţi sărăcuţi... de aceştia şi nu de alţii vreau să mă tem, pe ei vreau să-i iubesc şi să-i onorez... şi nu vreau să consider în ei păcatul, căci în ei îl văd pe Fiul lui Dumnezeu..." (FF 112,9: 113,10-11).

Această sensibilitate o are şi sfânta Clara, şi nu poate fi diferit, ţinând cont de spiritul carismei şi idealul evanghelic care îi aseamănă. În "Forma de viaţă" pe care Francisc o scrie Clarei şi celorlalte călugăriţe, după ce le expune înalta lor vocaţie, se angajează faţă de ele spunând: "...Vreau şi promit, din partea mea şi a fraţilor mei, să am faţă de voi, aceeaşi grijă specială ca şi de ei (FF 139,2).

Pentru Clara această legătură cu Francisc şi fraţii săi este vitală, având nevoie să fie ajutate în trăirea vocaţiei lor, căci aşa cum la începutul convertirii ei, Dumnezeu Tatăl i-a inspirat, prin Francisc, modelul şi exemplul de a-l urma pe Isus, Fiul său, tot la fel şi acum, ba mai mult, fraţii au această datorie de a le împărţi hrana sufletească cuvântului şi trupului Domnului (Euharistiei). De aceea Clara, în Regula sa, îi roagă pe fraţi să nu se retragă de la angajamentul luat, adăugând: "Cerem ca har aceluiaşi ordin un capelan cu un însoţitor cleric... în ajutorul sărăciei noastre, după cum am avut totdeauna, cu milă, de la sus-numitul ordin al fraţilor minori; şi aceasta din iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de fericitul Francisc" (FF 2817,5-6). În această grijă a fraţilor faţă de surori, Clara vede grija şi iubirea părintească a lui Dumnezeu faţă de ea, aşa cum o exprimă în mod minunat câteva zile înainte de a trece din această viaţă: "Cel care te-a creat a revărsat insuflând în tine pe Duhul Sfânt, privindu-te după cum o mamă îşi priveşte copilaşul său" (FF 3082). Răspunzând la această iubire divină, Clara l-a iubit pe Dumnezeu cu toată fiinţa sa, cu o iubire neîmpărţită.

În procesul de canonizare, surorile relatează cum Clara "se delecta ascultând Cuvântul lui Dumnezeu,... şi cum asculta cu bucurie predicile erudite. Sora Agneza mărturiseşte cum, "predicând fratele Filip, din Ordinul Fraţilor Minori, a văzut lângă sfânta Clara un copil foarte frumos care să fi avut cam trei ani. Martora rugându-se în inima ei ca Dumnezeu să nu îngăduie să se fi înşelat, a simţit acest răspuns în inima ei: "Eu sunt în mijlocul lor" (Mt 18,20), dându-i-se să înţeleagă prin acele cuvinte că acel copil era Isus Cristos, care este prezent în mijlocul predicatorilor şi al ascultătorilor, când stau şi ascultă cum se cuvine. După aceea a mai văzut o lumină strălucitoare care era întru totul roşie, astfel încât părea că arunca în exterior scântei de foc; acea splendoare a înconjurat-o cu totul pe sfânta Clara, acoperindu-i capul...şi tot o voce interioară i-a răspuns: Duhul Sfânt va veni asupra ta" (Lc 1,35) (FF 3076). Şi când primea trupul Domnului cu multă devoţiune şi lacrimi, ca de obicei, Clara însăşi mărturisea surorilor: "Domnul mi-a făcut astăzi o atare binefacere, încât nici cerul nici pământul nu ar putea s-o egaleze" (FF 3068).

Exemplul acestor sfinţi Francisc şi Clara să întărească în noi toţi stima, respectul şi devoţiunea faţă de preoţi, miniştrii lui Cristos care, după cum spune sfântul Francisc, "De la Fiul preaînalt al lui Dumnezeu nu văd nimic altceva trupesc, în această lume, decât preasfântul trup şi sânge al său, pe care doar preoţii le administrează la alţii" (FF 113,12).

Surorile Clarise

* * *

Ordinul Franciscan este format din trei ordine şi fiecare ordin are trei ramuri principale.

- Din primul ordin fac parte toţi fraţii (călugării şi preoţii) şi sunt: Ordinul Fraţilor Minori; Ordinul Fraţilor Minori Conventuali şi Ordinul Fraţilor Minori Capucini.

- Al doilea ordin sunt clarisele, la fel împărţite în trei ramuri cu diferite denumiri: Surorile Sărace, Surorile Clarise Urbaniste şi Surorile Clarise Capucine.

- Din al treilea ordin fac parte aşa-numiţii terţiari şi toate celelalte institute de viaţă religioasă, fie feminine, fie masculine, care se inspiră din carisma sfântului Francisc; în mod comun aceştia se numesc Al Treilea Ordin Regular.

Sfânta Clara este sărbătorită la 11 august.

Sr. M. Rozalia

lecturi: 14.