Mesajul lui Benedict al XVI-lea pentru Crăciun 2008

"Apparuit gratia Dei Salvatoris nostri omnibus hominibus" (Tit 2,11)

Iubiţi fraţi şi surori, cu cuvintele apostolului Paul reînnoiesc vestea fericită a Naşterii lui Cristos: da, astăzi "harul lui Dumnezeu s-a arătat ca mântuitor pentru toţi oamenii"!

S-a arătat! Acest lucru îl celebrează astăzi Biserica. Harul lui Dumnezeu, bogat în bunătate şi iubire, nu mai este ascuns, ci "s-a arătat", s-a manifestat în trup, a arătat chipul său. Unde? La Betleem. Când? Sub Cezar August, în timpul primului recensământ, de care aminteşte şi evanghelistul Luca. Şi cine este revelatorul? Un nou-născut, Fiul Fecioarei Maria. În el s-a arătat harul lui Dumnezeu Mântuitorul nostru. Pentru aceasta acel prunc se numeşte Jehoshua, Isus, care înseamnă "Dumnezeu mântuieşte".

Harul lui Dumnezeu s-a arătat: iată pentru ce Crăciunul este sărbătoare de lumină. Nu o lumină totală, ca aceea care învăluie orice lucru în miezul zilei, ci o strălucire care se aprinde noaptea şi se răspândeşte pornind dintr-un punct precis al universului: din peştera din Betleem, unde Pruncul divin a "venit la lumină". În realitate, el este însăşi lumina care se propagă, aşa cum bine reprezintă atâtea picturi ale naşterii. El este lumina care arătându-se alungă negura, risipeşte întunericul şi ne permite să înţelegem sensul şi valoarea existenţei noastre şi a istoriei. Fiecare iesle este o invitaţie simplă şi elocventă de a deschide inima şi mintea la misterul vieţii. Este o întâlnire cu viaţa nemuritoare, care s-a făcut muritoare în scena mistică a naşterii; o scenă pe care o putem admira şi aici, în această piaţă (Piaţa "Sf. Petru" - n.r.), ca şi în nenumărate biserici şi capele din întreaga lume, şi în fiecare casă unde este adorat numele lui Isus.

Harul lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor. Da, Isus, chipul lui Dumnezeu-care-mântuieşte, nu s-a manifestat numai pentru puţini, pentru câţiva, ci pentru toţi. Este adevărat, în umila locuinţă simplă din Betleem l-au întâlnit puţine persoane, dar el a venit pentru toţi: iudei şi păgâni, bogaţi şi săraci, de aproape şi de departe, credincioşi şi necredincioşi... toţi. Harul supranatural, prin voinţa lui Dumnezeu, este destinat oricărei creaturi. Însă e nevoie ca fiinţa umană să-l primească, să rostească "da"-ul său, asemenea Mariei, pentru ca inima să fie luminată de o rază din acea lumină divină. În noaptea aceea l-au primit pe Cuvântul întrupat Maria şi Iosif care-l aşteptau cu iubire şi păstorii, care vegheau lângă turme (cf. Lc 2,1-20). O comunitate mică, aşadar, care a mers ca să-l adore pe Pruncul Isus; o comunitate mică ce reprezintă Biserica şi pe toţi oamenii de bunăvoinţă. Şi astăzi cei care în viaţă îl aşteaptă şi-l caută îl întâlnesc pe Dumnezeul care din iubire s-a făcut fratele nostru; cei care au inima îndreptată spre el doresc să cunoască faţa sa şi să contribuie la venirea împărăţiei sale. Isus însuşi va spune asta, în predica sa: sunt cei săraci cu duhul, cei care plâng, cei blânzi, cei înfometaţi de dreptate, cei milostivi, cei curaţi cu inima, făcătorii de pace, cei persecutaţi pentru dreptate (cf. Mt 5,3-10). Aceştia recunosc în Isus chipul lui Dumnezeu şi pleacă, asemenea păstorilor din Betleem, reînnoiţi în inimă de bucuria iubirii sale.

Fraţi şi surori care mă ascultaţi, tuturor oamenilor le este destinată vestea de speranţă care constituie inima mesajului de Crăciun. Pentru toţi s-a născut Isus şi, aşa cum la Betleem Maria l-a oferit păstorilor, în această zi Biserica îl prezintă întregii omeniri, pentru ca orice persoană şi orice situaţie umană să poată experimenta puterea harului mântuitor al lui Dumnezeu, care singur poate să transforme răul în bine, care singur poate să schimbe inima omului şi s-o facă o "oază" de pace.

Să poată experimenta puterea harului mântuitor al lui Dumnezeu numeroasele populaţii care trăiesc încă în întuneric şi în umbra morţii (cf. Lc 1,79). Lumina divină de la Betleem să se răspândească în Ţara Sfântă, unde orizontul pare să redevină întunecat pentru israelieni şi palestinieni; să se răspândească în Liban, în Irak şi peste tot în Orientul Mijlociu. Să fecundeze eforturile celor care nu se resemnează în faţa logicii perverse a ciocnirii şi a violenţei şi privilegiază în schimb calea dialogului şi a negocierii, pentru a rezolva tensiunile interne din fiecare ţară şi a găsi soluţii juste şi durabile la conflictele care zbuciumă regiunea. După această Lumină care transformă şi reînnoieşte tânjesc locuitorii din Zimbabwe, în Africa, prinşi de prea mult timp în menghina unei crize politice şi sociale care, din păcate, continuă să se agraveze, ca şi bărbaţii şi femeile din Republica Democratică Congo, în special în torturata regiune Kivu, Darfur, în Sudan, şi Somalia, ale căror suferinţe interminabile sunt consecinţa tragică a lipsei stabilităţii şi a păcii. Această lumină o aşteaptă mai ales copiii din ţările acelea şi din toate ţările aflate în dificultate, pentru ca să fie redată speranţă viitorului lor.

Acolo unde demnitatea şi drepturile persoanei umane sunt încălcate; acolo unde egoismele personale sau de grup prevalează asupra binelui comun; acolo unde se riscă obişnuinţa cu ura fratricidă şi cu exploatarea omului de către om; acolo unde lupte interne dezbină grupuri şi etnii şi sfâşie convieţuirea; acolo unde terorismul continuă să lovească; acolo unde lipseşte necesarul pentru a supravieţui; acolo unde se priveşte cu îngrijorare la un viitor care devine tot mai nesigur, chiar în naţiunile cu bunăstare: acolo să strălucească Lumina Crăciunului şi să-i încurajeze pe toţi să-şi facă partea lor, în spirit de solidaritate autentică. Dacă fiecare se gândeşte numai la propriile interese, lumea nu poate decât să meargă spre ruină.

Iubiţi fraţi şi surori, astăzi "s-a arătat harul lui Dumnezeu Mântuitorul" (cf. Tit 2,11), în această lume a noastră, cu potenţialităţile sale şi slăbiciunile sale, progresele sale şi crizele sale, cu speranţele sale şi neliniştile sale. Astăzi străluceşte lumina lui Isus Cristos, Fiul Celui Preaînalt şi fiu al Fecioarei Maria. "Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. Pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a coborât din cer". Îl adorăm astăzi, în fiecare colţ al pământului, înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle săracă. Îl adorăm în tăcere în timp ce el, încă prunc, pare să ne spună spre mângâierea noastră: Nu vă temeţi, "Eu sunt Dumnezeu, nu există altul" (Is 45,22). Veniţi la mine, bărbaţi şi femei, popoare şi naţiuni, veniţi la mine, nu vă temeţi: am venit ca să v-aduc iubirea Tatălui, ca să v-arăt calea păcii.

Aşadar, să mergem, fraţilor! Să ne grăbim, asemenea păstorilor în noaptea din Betleem. Dumnezeu ne-a venit în întâmpinare şi ne-a arătat chipul său, bogat în har şi în milostivire! Să nu fie zadarnică pentru noi venirea sa! Să-l căutăm pe Isus, să ne lăsăm atraşi de lumina sa, care risipeşte din inima omului tristeţea şi frica; să ne apropiem cu încredere; să ne prosternăm cu umilinţă pentru a-l adora. Crăciun Fericit tuturor!

Benedict al XVI-lea

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 7.