Familia migrantă, protagonistă a lumii de astăzi

S-a deschis Adunarea Plenară a Dicasterului pentru Migranţi şi Itineranţi

De Roberta Sciamplicotti

"Familia migrantă şi itinerantă" este tema de puternică actualitate în centrul Celei de-a XVIII-a sesiuni plenare a Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi, care se desfăşoară între 13-15 mai.

În sediul dicasterului, în Cetatea Vaticanului, se întâlnesc 26 membri (cardinali, arhiepiscopi şi episcopi) care provin din diferite ţări, ajutaţi de 14 consultanţi, şi ei de diferite naţionalităţi şi experţi în materii inerente noilor sectoare ale mobilităţii umane încredinţate grijii Consiliului Pontifical. Printre participanţi a fost şi PS Petru Gherghel.

Acestea din urmă se referă la migranţii economici, refugiaţii şi exilaţii, studenţii străini, nomazii, cei din lumea circului, turiştii şi pelerinii, marinarii, pescarii şi cei care fac croaziere, cei de pe aeroporturi şi de pe străzi (automobilişti, copii şi femei ai străzii şi persoanele fără locuinţă fixă).

În intervenţia sa de deschidere, cardinalul Renato Raffaele Martino, preşedintele Consiliului Pontifical, a ilustrat tema bazându-se pe cele mai recente documente publicate de dicaster pentru a aminti orientările pastorale care au apărut deja în diferitele domenii în care el îşi realizează misiunea. Cardinalul a subliniat suferinţele pe care mobilitatea umană le provoacă familiei, amintind că totuşi nu rareori însăşi familia "este unul din factorii propulsori ai mobilităţii persoanelor": "astfel, se emigrează pentru a ajuta familia, eventual căzând în mâinile traficanţilor de persoane umane".

Pentru cel care trăieşte în mobilitate, explică Eminenţa sa, "ceea ce ar putea constitui un punct de referinţă este familia".

În afară de asta, deoarece aceasta este "celula vitală a oricărei societăţi", a spus el, trebuie "favorizată reunificarea familiilor despărţite de mobilitatea unuia sau a mai multor membri, ca în cazul refugiaţilor".

Printre îndatoririle care revin familiei, Martino a amintit misiunea educatoare: "Prin intermediul exemplului şi al dialogului, părinţii îşi pot îndeplini datoria de cateheţi ai copiilor lor, oferind o cultură a vieţii, în respectarea valorilor, în armonia relaţiilor, în respectarea religiei şi în ocrotirea creaţiei".

La rândul său, arhiepiscopul Agostino Marchetto, secretarul dicasterului, a intervenit cu privire la tema "Gândirea, opera şi schimbările în Consiliul Pontifical de la ultima Adunare Plenară", spunând că în această perioadă atenţia Bisericii universale şi a întregii lumi a fost atrasă de fenomenul migrator crescând.

Trasând un bilanţ al activităţilor dicasterului pe baza diferitelor domenii de intervenţie, prelatul a explicat că în sectorul migranţi s-a dus mai departe "angajarea de colaborare şi susţinere dată Bisericilor locale, mai ales în situaţiile deosebit de dificile al îngrijirii pastorale a migranţilor, interni şi internaţionali".

În schimb, în sectorul turism şi pelerinaje, Consiliul Pontifical s-a angajat mai ales să promoveze "un turism cu faţă nouă", "adică în măsură să dea o contribuţie la înţelegerea între oameni şi la convieţuirea paşnică între popoare, nu numai din Europa".

În anul 2006, a continuat Marchetto, a fost inaugurat cel de-al 117-lea centru al Apostolatului Mării în lume, la Fujairah (Emiratele Arabe Unite). Anul următor a fost rândul pregătirii "Manualului pentru capelanii şi lucrătorii pastorali din Apostolatul Mării", în trei limbi, cu revizuirea profundă a precedentului manual din anul 1990.

Referitor la sectorul nomazi, în anul 2006 Consiliul Pontifical s-a angajat în prezentarea şi difuzarea Orientărilor pentru o Pastoraţie a Ţiganilor, "primul document al Bisericii, în dimensiunea sa universală, dedicat populaţiei ţigăneşti şi nomazilor în general". Între 22-25 septembrie 2007 s-a desfăşurat la Roma şi Prima Întâlnirea a Preoţilor, Diaconilor, Călugărilor/Călugăriţelor Ţigani, cu peste patruzeci de participanţi provenind din 9 ţări europene (Franţa, Italia, Lituania, Republica Cehă, România, Slovacia, Spania, Ucraina şi Ungaria) şi din Brazilia.

De asemenea, la 19 iunie au fost publicate "Orientări pentru pastoraţia străzii", în patru părţi: cei care folosesc strada şi calea ferată; femeile străzii; copiii străzii; cei fără locuinţă fixă.

Consiliul Pontifical, a adăugat Marchetto, a dat importanţă şi altor aspecte, cum ar fi "cooperarea inter-dicasterială în Curia Romană", "dimensiunea ecumenică" şi "cooperarea în cadrul Bisericii".

Cât priveşte tema Adunării Plenare din anul acesta, arhiepiscopul a subliniat că familia migrantă şi itinerantă "are un rol de ocrotire a valorilor umane şi culturale într-o lume caracterizată tot mai mult de mobilitate".

Conform prelatului, nu e suficient "a concepe familia migrantă şi itinerantă numai ca beneficiară a acţiunii pastorale şi caritative a Bisericii"; "trebuie transformată şi într-o protagonistă a evanghelizării în ambientul său specific".

"Adică familia migrantă şi itinerantă - a încheiat el - ar trebui să recunoască vocaţia sa specială de a fi martor al alianţei pascale a lui Cristos, printr-o continuă primire în credinţă a vieţii evanghelice, primire care nu este mişcare pasivă".

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 40.