Michal Heller a câştigat Premiul Templeton 2008

Michal Heller, preot catolic polonez, cosmolog şi filosof al ştiinţei, a fost ales câştigător al ediţiei 2008 a Premiului Templeton. Iniţiat în anul 1973, premiul este acordat anual de către Fundaţia "John Templeton", fiind cel mai mare premiu în bani acordat persoanelor fizice. În valoare de 820.000 de lire sterline (peste 1,6 milioane de dolari), premiul a fost anunţat în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la 12 martie 2008, la Centrul Cultelor (the Church Center) al Naţiunilor Unite din New York.

Profesor la Facultatea de Filozofie a Academiei Pontificale de Teologie din Cracovia, Michal Heller, în vârstă de 72 de ani, şi-a dedicat mai bine de 40 de ani din viaţă cercetării în domeniul cosmologiei şi elaborării unor teorii originale privitoare la originea şi cauza universului. Deşi şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii de cercetare în plină perioadă a dictaturii comuniste, omul de ştiinţă polonez s-a impus în mediul academic occidental drept autor al unor concepţii provocatoare despre univers, teorii situate la intersecţia dintre fizică şi cosmologie, pe de o parte, şi teologie şi filozofie, pe de alta. Întrebările care subîntind cercetările sale ţin în egală măsură de cercetarea fundamentală din mecanica cuantică şi cosmologie precum şi de metafizică: Se poate vorbi de o cauză primă a lumii? De ce există ceva mai degrabă decât nimic? Este, oare, necesară existenţa universului? Pornind de la simpla constatare a existenţei universului, ce se poate spune despre existenţa lui Dumnezeu?

Cultura ştiinţifică riguroasă şi educaţia teologică îi permit lui Heller să abordeze cu uşurinţă subiecte aflate la graniţa dintre ştiinţă şi filozofia ştiinţei. Pe cât de prolific pe atât de profund şi original, savantul polonez a semnat peste 30 de volume şi aproape 400 de articole în reviste ştiinţifice prestigioase, având contribuţii în probleme precum unificarea relativităţii generale cu mecanica cuantică, teoria universului multiplu, aplicarea geometriei necomutative în fizica relativistă. Într-o declaraţie acordată cu ocazia anunţării premiului, Heller îşi rezumă concepţia cauzalistă despre lume astfel:

Diferitele procese care au loc în univers pot fi reprezentate ca o succesiune de stări în care o stare anterioară este cauza stării succesoare, existând întotdeauna o lege dinamică ce prescrie modul în care o stare generează o altă stare. Având în vedere faptul că legile dinamice sunt exprimate sub forma unor ecuaţii matematice, întrebarea privitoare la cauza universului se reduce la întrebarea privind cauza legilor matematice. Ajungem astfel la problema Proiectului Fundamental după care Dumnezeu a conceput universul, şi anume, problema primei cauze a lumii: De ce există ceva mai degrabă decât nimic? Ridicând această întrebare nu avem în vedere o cauză obişnuită, ci originea tuturor cauzelor posibile.

Ca preot catolic, Heller a izbutit să depăşească discursul oficial antireligios al epocii comuniste, propunând, în lucrările sale, noi perspective asupra credinţei. Savantul polonez plasează viziunea creştină tradiţională despre lume într-un context ştiinţific cosmologic ce a primit titulatura de teologie a ştiinţei. Argumentându-şi propunerea pentru candidatura lui Heller, profesorul Karol Musiol, rector al Jagiellonian University şi profesor la Institutul de Fizică al aceleiaşi universităţi, arată că tezele acestuia, sprijinite atât pe cercetări ştiinţifice cât şi pe studii teologice, sunt mai mult decât o încercare banală de a împăca ştiinţa şi religia. Concepţia unică a lui Heller oferă religiei "o perspectivă larg deschisă către ştiinţă", constată Karol Musiol. "Pentru Heller, natura matematică a lumii şi abilitatea oamenilor de a cunoaşte această natură matematică a lumii sunt temeiuri puternice pentru existenţa lui Dumnezeu."

Premiile Templeton sunt menite să încurajeze îndeosebi acele cercetări ştiinţifice dedicate progresului spiritual al umanităţii. Criteriile avute în vedere la selecţionarea candidaţilor sunt creativitatea, inovativitatea şi eficienţa puse în slujba unei mai bune comunicări între ştiinţă şi tehnologie, pe de o parte, şi religie şi dezvoltare spirituală, pe de alta. Fundaţia "John Templeton" investeşte anual 70 de milioane de dolari pentru cercetări în domenii precum ştiinţe naturale şi ştiinţe umane, filozofie şi teologie, ştiinţe ale educaţiei şi ştiinţe economice.

Pentru prima dată în istoria sa de 36 de ani, Premiul Templeton a fost acordat de un juriu din care a făcut parte şi o personalitate binecunoscută a vieţii publice din România, Eminenţa sa Daniel Ciobotea, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Ceilalţi 8 membri ai juriului sunt Dewi Fortuna Anwar, preşedintă a Departamentului de Ştiinţe Sociale şi Umaniste al Institutului Indonezian de Ştiinţe din Jakarta, Indonezia, Sarah Coakley, profesoară la Universitatea Harvard, SUA, Francis S. Collins, director al National Human Genome Research Institute, SUA, Kaikhosrov D. Irani, profesor emerit de filozofie la City College, New York, SUA, Kenneth S. Kendler, profesor de genetică umană şi psihiatrie la Medical College din cadrul Virginia Commonwealth University, SUA, Michael Novak, teolog, fost diplomat, şef al Catedrei "George Frederick Jewett" de Religie, Filozofie şi Politici publice din cadrul American Enterprise Institute din Washington, D.C., SUA, M. S. Swaminathan, preşedinte al M. S. Swaminathan Research Foundation, Madras, India, şi Walter E. Thirring, profesor emerit al Departamentului de Fizică teoretică al Universităţii din Viena, Austria.

Primul premiu Templeton a fost acordat în anul 1973 Maicii Tereza, laureată şi a Premiului Nobel pentru Pace, pentru contribuţiile sale în domeniul religiei şi al carităţii. Printre personalităţile care au primit distincţia Fundaţiei "John Templeton" se mai numără faimosul scriitor rus Alexandr Soljeniţîn (1983), marele fizician german Carl Friedrich von Weizsäcker şi reverendul scoţian Lord MacLeod, ambii premiaţi în anul 1989, Paul Davies (1995), cosmolog şi astrobiolog american, unul dintre cei mai importanţi fizicieni contemporani, fizicianul şi matematicianul american Freeman Dyson (2000), fizicianul sud-african George F.R. Ellis (2004), binecunoscutul matematician şi cosmolog britanic John D. Barrow (2006), precum şi filozoful canadian Charles Taylor (2007).

Pentru mai multe informaţii privind Premiul Templeton şi Fundaţia "John Templeton" accesaţi www.templetonprize.org şi www.templeton.org.

În România fundaţia este reprezentată de Dana Oancea / Achelis & Partner Public Relations, tel: 021/4120214; 0721/245841, e-mail: dana.oancea@achelis.com

lecturi: 41.