Cruciadele nu au fost războaie de agresiune

"Cruciadele nu au fost războaie de agresiune, ci de legitimă apărare în faţa jihad-ului, războiul sfânt început cu secole înainte, pentru atacarea creştinătăţii". Acest lucru l-a spus Arrigo Petacco, jurnalist şi divulgator istoric, prezentând ultima sa carte la Bologna, într-o întâlnire organizată marţi, 20 noiembrie 2007, de către "Impegno civico" (Angajarea civică) pentru a prezenta cartea "Ultima cruciadă. Atunci când otomanii au ajuns la porţile Europei", editată de Mondadori. Arrigo Petacco a afirmat că a avut ideea pentru carte din discursul rostit de Benedict al XVI-lea la Regensburg.

Fără a voi să trezească polemici ulterioare, Petacco a explicat faptul că acele critici aduse la adresa islamului, conţinute în vestitul colocviu care a avut loc probabil pe la sfârşitul secolului al XIV-lea între împăratul Manuel al II-lea Paleologul şi un înţelept musulman, explică motivul pentru care "cruciadele au fost o necesitate".

"Creştinii au trebuit mereu să reacţioneze la atacuri", a spus Petacco, observând de exemplu că, cu un secol şi jumătate înainte de prima cruciadă, o expediţie musulmană navigase în amonte pe Tibru de la Ostia, ajungând să jefuiască «Sfântul Petru» şi să încerce răpirea pontifului, care s-a salvat numai din întâmplare şi in extremis.

"Dacă Biserica până la urmă nu ar fi reacţionat, chemând la arme", a afirmat el, "probabil că astăzi am fi cu toţii musulmani".

Până în acel moment, a ţinut să precizeze Arrigo Petacco, papii nu scoseseră niciodată sabia: "Până atunci Biserica nu făcuse altceva decât să predice creştinismul, cu inteligenţă".

"De fapt, fuseseră invaziile barbare, însă Biserica, fără a fi recurs la forţă, menţinuse un mare prestigiu, pe barbari îi încreştinase - a explicat el. Este suficient să ne gândim că împăratul Carol cel Mare, un analfabet franc, devenise împărat al Sfântului Imperiu Roman, cu binecuvântarea şi primind coroana din partea pontifului".

Însă, a subliniat el, atunci când se arată în Europa, "musulmanii nu sunt un popor barbar, au deja religia lor, codificată şi precisă, cu un plan politic precis: islamizarea lumii. Pentru că islam, amintim aceasta, înseamnă «supunere»".

"De fapt - a precizat în sfârşit scriitorul - atunci când în anul 1095 Urban al II-lea a proclamat prima cruciadă, creştinătatea urma să fie absorbită de islam, care se răspândise în Mediterana «ca o pată de ulei» şi cu sabia cucerise toată Africa de Nord şi Asia Mică, înconjurase Constantinopolul şi ocupase Sicilia, o parte din Calabria şi întreaga Spanie, ajungând chiar să treacă de munţii Pirinei şi să intre în Franţa".

Aici carolingienii au blocat înaintarea lor în anul 732, cu bătălia de la Poitiers; însă din acel moment până la ceea ce Petacco numeşte "ultima cruciadă", organizată în anul 1683 pentru a elibera Viena de asediul turcilor, "atacurile şi incursiunile islamice au fost continue, pe mare şi pe uscat, timp de secole".

La sfârşitul conferinţei, Arrigo Petacco a spus că a avut onoarea de a primi o scrisoare de apreciere a cărţii sale din partea cardinalului Tarcisio Bertone, secretar de stat.

Alessandra Nucci

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.