Dumnezeul lui Michelangelo şi barba lui Darwin

Este adevărat că fiinţele umane provin din maimuţă? Este adevărat că totul depinde de întâmplare şi nu există un Creator? Este adevărat că supravieţuieşte numai cel mai puternic şi că pentru a urma legea evoluţiei cei slabi trebuie lăsaţi să moară sau chiar trebuie să fie suprimaţi înainte de a se naşte?

Pentru a răspunde la aceste şi alte întrebări despre teoria evoluţionistă a lui Charles Darwin, profesoara şi scriitoarea Rosa Alberoni a publicat "Dumnezeul lui Michelangelo şi barba lui Darwin" (Rizzoli, 327 pag.).

În acest volum Rosa Alberoni îl explică pe Dumnezeul creaţiei şi revoluţia creştină prin lectura Capelei Sixtine pictată de Michelangelo.

Sugestiile, sensul, dimensiunea umanului şi a divinului reprezentate în Capela Sixtină sunt analizate şi confruntate cu ideologia care l-a şters pe Creator şi l-a redus pe om la mai puţin de o maimuţă, o ideologie pe care Alberoni a numit-o "darwinolatrie".

În introducerea la carte, cardinalul Renato Raffaele Martino a scris: "Episoadele creării lui Adam şi Eva în Capela Sixtină de Michelangelor fascinează nu numai datorită genialităţii artistului, ci mai ales pentru că dau un sens - sensul creştin - locului omului în univers".

Conform cardinalului, "Dumnezeul lui Michelangelo este Dumnezeul doctrinei creştine, care creează universul conform adevărului şi iubirii şi în univers îl plasează pe om într-o poziţie eminentă, singura creatură care a fost iubită pentru ea însăşi", în timp ce "cercetările ştiinţifice ale lui Darwin au provocat şi provoacă atâta interes mai ales pentru că pun la îndoială acel loc al omului în univers".

Pentru preşedintele Consiliului Pontifical al Dreptăţii şi al Păcii, "barba lui Darwin, care reprezintă ideologia darwinistă, pune lumea la întâmplare", aşa cum spunea Dante despre Democrit, şi conform lui Rosa Alberoni, îl considera pe om numai ca un inel în filiera evolutivă, fără nici un salt calitativ între el şi animale".

La întrebarea pusă de agenţia Zenit cu privire la motivele multelor critici aduse lui Darwin, Rosa Alberoni a răspuns: "Ştergându-l pe Creator şi reducându-l pe om la un derivat din maimuţe, Darwin şi adepţii săi, dintr-o teorie ştiinţifică, au scos o ideologie atee care se bazează pe o singură poruncă: primatul voinţei individuale care are un singur scop: să-şi sature propriile impulsuri. Este un mod viclean pentru a echivala fiinţa umană cu animalele".

Conform scriitoarei, "ideologiile atee, cum ar fi Revoluţia Franceză, comunismul şi nazismul, au produs orori", mari abatoare, iar darwiniştii aveau de gând să facă ceva mai mult: "să-l elimine pe Dumnezeul Bibliei şi pe Cristos. Vor să şteargă religia ebraico-creştină şi valorile fundamentale ale civilizaţiei noastre, morala. Vor să distrugă regalitatea omului, creatura preaiubită a lui Dumnezeu".

"Nu este o întâmplare - a explicat Rosa Alberoni agenţiei Zenit - că darwinismul a produs aberaţii cum ar fi rasismul, ceea ce ţine de clasă, eugenetica, cel mai rău colonialism, discriminarea biologică", şi "nu pentru că a fost rău înţeles Darwin, ci el însuşi încă de la început tindea spre dezintegrarea omului, unica fiinţă vie care are suflet şi raţiune divină".

Pentru Alberoni, Darwin "face aceasta pentru un scop personal: să-şi bată joc de Dumnezeu. Omul provine din maimuţă, afirmă el, nu este făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, aşa cum este scris în cartea Genezei şi cum ne spune raţiunea noastră, observând abisul care există între un om şi orice animal".

"Consider foarte dăunătoare răspândirea "darwinolatriei" în şcoli - a adăugat Alberoni. Ei şterg uimirea creaţiei din mintea copiilor noştri, îi învaţă că strămoşul nostru este un animal păros, că suntem numai materie rod al întâmplării şi că prin legea naturii cei slabi sunt destinaţi să piară, pentru că numai cei mai puternici vor supravieţui în lupta pentru existenţă".

"Vreau să-i pun în gardă, să-i avertizez pe părinţi - a subliniat scriitoarea - pentru că în momentul în care se acceptă numai originile materiale ale trupului nostru, ale minţii noastre, ale inimii noastre, atunci se vor prăbuşi nu numai fundamentele credinţei, ci şi cele ale moralei şi ale convieţuirii umane".

"Pentru aceasta - a adăugat Alberoni - între cimpanzeul propus nouă de către Darwin ca strămoş şi Dumnezeu Tatăl, aşa cum ne-a revelat Cristos, îl prefer pe Dumnezeu".

"Nu numai pentru că eu cred într-un Tată atotputernic, atotştiutor, iubitor şi milostiv şi care deci nu ne-a abandonat întâmplării, ci şi pentru că prefer imaginea lui Dumnezeu pictată de Michelangelo în Capela Sixtină, în locul acelui maimuţoi păros, care sare pe crengile unui copac şi cu dinţii ascuţiţi", a conchis ea.

De Antonio Gaspari

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

*

Cartea "Dumnezeul lui Michelangelo şi barba lui Darwin" va fi prezentată joi, 29 noiembrie 2007, la ora 10.00, la Universitatea Pontificală Laterană, de către cardinalul Renato Raffaele Martino, de Monseniorul Rino Fisichella, de Rocco Buttiglione şi de Antonio Gaspari. Moderator este jurnalistul Mauro Mazza.

lecturi: 8.