Roman "Sf. Tereza": Pelerinaj parohial la Cacica

Copii, tineri, persoane consacrate şi adulţi din Parohia "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" din-Roman ne-am adunat în zorii zilei de 15 septembrie 2007 în curtea bisericii, pentru a merge cu bucurie la mama noastră cerească de la Cacica şi spre a-i duce în dar mici lucruri, care deşi par neînsemnate, valorează mult.

Pe drum ne-am introdus în misterele sfântului Rozariu şi am cântat în cinstea sfintei Fecioare Maria. Ajunşi la sanctuar, am fost primiţi de către părintele vicar Lucian Abalintoaie, care ne-a prezentat Maicii Domnului.

Celebrarea penitenţială a fost primul nostru strigăt de căinţă şi în acelaşi timp de ajutor către Maria, mama noastră, după care am meditat cu toţii cununa de rugăciuni a Rozariului, rugăciune preferată Mamei noastre cereşti şi pelerinilor, prezentându-i pe toţi credincioşii din lumea întreagă cu nevoile nenumărate. În timpul celui de al treilea mister, copiii s-au apropiat de altar şi au dăruit micile lor scrisori în care îi mulţumeau şi-i cereau ajutor Preacuratei pentru un an nou şcolar, care să fie cu bogate rezultate.

Am participat cu toţii la sfânta Liturghie solemnă celebrată de părinţii Diac Sebastian şi Farcaş Dumitru, iar datorită corului reunit din Roman, dirijat de Onoriu Maior, Liturghia a pătruns în inima fiecărui creştin prezent acolo. Luând aminte la cuvintele de încurajare ale părintelui predicator Diac Sebastian, de a ne purta crucea de zi cu zi cu speranţă, iubire şi încredere în Dumnezeu asemenea sfintei Fecioare, sfintei Tereza a Pruncului Isus, cu toţi am dorit să-l avem pe Isus cu noi primind cu evlavie sfânta Împărtăşanie, dătătoare de viaţă nouă, nu înainte de a dezbrăca haina veche a păcatului pentru a primi viaţa nouă a harului prin sacramentul Spovezii. După sfânta Liturghie, copiii care au dorit şi-au procurat diverse obiecte religioase ca amintire a prezenţei lor în sanctuarul Mamei cereşti. Apoi a urmat şi o scurtă pauză de prânz.

Plimbându-ne prin jurul bisericii, am putut admira locul sacru al grotei Maicii Domnului, unde am rămas momente adânciţi în rugăciune, şi izvorul cu apa tămăduitoare, din care cu credinţă am băut şi am luat-o şi cu noi spre a le oferi şi celor care nu au avut posibilitatea să ia parte la pelerinaj. Copiii au fost încântaţi şi de locurile din jur, care le aduceau aminte totodată de zilele frumoase şi sănătoase petrecute la ţară, la bunici în timpul vacanţei.

După gustare, a urmat Calea sfintei cruci condusă de către părintele paroh Farcaş Dumitru împreună cu un grup de copii, care deşi aveau emoţii şi le bătea inima tare, cum ne-a mărturisit unul dintre ei, au reuşit să spună rugăciunile la fiecare staţiune, chiar dacă s-au încurcat puţin, dar aşa s-au întipărit în minte şi în inimă aceste momente unice de rugăciune.

După o oră de adoraţie, a trebuit să ne luăm rămas bun de la Neprihănita dorindu-ne ca şi cu altă ocazie să o putem vizita cu inima deschisă. Am mulţumit Tatălui nostru ceresc pentru prilejul de a ne afla în lăcaşul sfânt al preacuratei şi neprihănitei Mame. Fiecare creştin şi-a înălţat către Dumnezeu şi Maica cerească rugăciunea de ajutor şi gândul de mulţumire.

Am plecat spre casă cu bucuria în suflet că o avem pe Maica sfântă, care ne-a însoţit în acest pelerinaj prin care am dorit să manifestăm şi în acelaşi timp să ne întărim iubirea şi credinţa noastră faţă de Dumnezeu si sfânta Fecioară Maria.

Veronica Dămătărc, Simona Dămătărc, Eliza Pal şi pr. Claudiu Nedelciu

lecturi: 16.