Caritas Iaşi: Trei zile de vis

Un grup de copii de la Centrul de Plasament "Sf. Iosif" din Iaşi, aparţinând de Centrul Diecezan Caritas Iaşi, au făcut o excursie în perioada 4-6 mai 2007 la diferite obiective turistice din România, împreună cu surorile Congregaţiei lui Isus care lucrează în cadrul centrului.

La începutul lunii mai, luna închinată sfintei Fecioare Maria, când pomii înfrunzesc, câmpiile pline cu iarbă peticită de pâlcuri de flori de toate culorile, aerul cald primăvăratec, apele ce curg cu sclipiri argintii, şi cad în clipociri pe pietre, stâncile scăldate în razele soarelui cu fâşii lungi de aur... Aceste imagini deosebite au făcut timp de trei zile să uităm de viaţa cotidiană şi să ne aventurăm spre necunoscutul ce acum a devenit o dragă amintire a prezentului continuu.

Această minunată experienţă a fost posibilă datorită iubitelor noastre surori de la Centrul de Plasament "Sf. Iosif", cu sprijinul binefăcătorilor care au făcut ca acest vis să devină realitate.

Pe lângă bună dispoziţie, entuziasm şi bucurie, am avut parte şi de o vreme superbă care ne-a permis vizitarea multor obiective.

Din bunăvoinţa surorilor Congregaţiei lui Isus, am fost cazaţi la Mănăstirea de la Timişul de Sus, unde am fost primiţi cu foarte multă deschidere şi ospitalitate.

Am vizitat Biserica Neagră de lângă Piaţa Sfatului din Braşov, aflând cu această ocazie câte ceva din istoria tumultoasă a Braşovului.

Un alt obiectiv al excursiei noastre a fost Castelul Bran prin care România este cunoscută în întreaga lume prin legenda Contelui Dracula.

Dar mai spectaculos ca orice ni s-a părut minunatul peisaj de la Cheile Dâmbovicioarei, regiune în care a avut loc şi istorica bătălie de la Posada. Aici natura îşi arată măiestria parcă mai frumos ca oriunde în alt loc prin modelarea stâncilor înalte îmbătrânite de vremuri, şi încă păstrând ceva din acea sălbăticie la care nu a ajuns zgomotul şi aglomeraţia civilizaţiei comerciale.

În ultima zi am părăsit Timişul de Sus îndreptându-ne spre Buşteni de unde am urcat cu telecabina până la cota 2000 în Bucegi, găsind acolo Babele şi Sfinxul care ne aşteptau parcă de veacuri împodobite cu o zăpadă ce ne-a provocat din nou la joc şi voie bună. La coborâre, telecabina "nărăvaşă" s-a oprit zece minute la mijlocul traseului şi am putut contempla şi admira spectaculoasele privelişti ale munţilor, mici cascade, capre negre ce ţopăiau pe stânci şi turişti curajoşi ce escaladau munţii.

În drumul nostru spre casă ne-am oprit la Lacul Roşu şi apoi am admirat de data aceasta Cheile Bicazului, un alt colţ minunat al bogăţiei nepreţuite a ţării noastre.

Au fost trei zile cu adevărat speciale, care vor rămâne în sufletul nostru pentru multă vreme! Şi mulţumesc în numele meu şi al colegelor mele celor care ne-au oferit această bucurie!

Alexandra Anton,
beneficiar al Centrului de Plasament "Sf. Iosif",
Centrul Diecezan Caritas, Iaşi

lecturi: 6.