Reflecţie: Provocarea unui nou an

Dacă mi-aş putea trăi din nou viaţa...

M-aş culca să mă odihnesc atunci când mă simt rău, în loc să pretind că pământul se va opri dacă eu nu voi fi la serviciu pentru o zi...

Aş aprinde lumânarea roz sculptată ca un trandafir, în loc să o las să se prăfuiască în debara...

Aş vorbi mai puţin şi aş asculta mai mult...

Mi-aş invita prietenii la prânz, chiar dacă e o pată pe covor şi canapeaua trebuie curăţată...

Aş mânca popcorn în camera "bună" şi nu mi-aş face atâtea griji din cauza prafului când cineva vrea să aprindă focul în şemineu...

Mi-aş face timp să-l ascult pe bunicul povestind din tinereţile lui...

N-aş insista niciodată să mergem cu geamurile maşinii închise într-o zi frumoasă de vară, de teamă că mi se va zburli părul proaspăt coafat...

Aş sta întinsă pe pajişte cu capul pe iarbă...

Aş plânge şi aş râde mai puţin privind la televizor şi mai mult privind viaţa...

Dar cel mai mult, daca aş avea o a doua şansă la viaţă, aş preţui fiecare moment, l-aş trăi cu adevărat...

Şi nu m-aş mai agita atât de mult pentru lucrurile mărunte şi meschine...

Nu-ţi fă griji din cauza celor care nu te simpatizează. De fapt, poate n-ar trebui să te intereseze atât de mult cine ce face...

În schimb, preţuieşte-ţi prietenii şi nu trece cu nepăsare pe lângă cei care te iubesc...

Gândeşte-te la lucrurile cu care te-a binecuvântat Dumnezeu şi la ceea ce faci tu în fiecare zi ca mintea, trupul şi sufletul tău să respire în libertate şi adevăr...

Hai, începe de azi să trăieşti aşa cum ai trăi dacă ţi-ai putea trăi din nou viaţa!

(Daniela Stoica, Însemnări din vale, nr. 130/2006)

lecturi: 10.