Bacău: Sărbătoarea sfinţirii capelei şi seminarului "Sf. Iosif"

Pentru seminarul minor diecezan "Sf. Iosif" din Bacău, solemnitatea lui "Cristos, Regele Universului", din 26 noiembrie 2006, a prilejuit momentul sfinţirii noii clădiri şi consacrarea altarului capelei.

După aproape 12 ani de aşteptare, sacrificii şi muncă asiduă, amplul program de construcţie s-a încheiat în mod oficial în cadrul ritualului de sfinţire.

Sfânta Liturghie a fost celebrată de PS Petru Gherghel, episcopul de Iaşi, de PS Aurel Percă, episcopul auxiliar de Iaşi, de PS Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, şi de PS Anton Coşa, episcop de Chişinău. Alături de aceştia au răspuns invitaţiei un număr de aproximativ 70 de preoţi. La celebrarea sfintei Liturghii au mai luat parte oficialităţi locale, binefăcătorii şi cei care au contribuit la construcţia acestei case, corpul profesoral, credincioşi veniţi din diferite parohii ale diecezei şi, nu în ultimul rând, seminariştii.

Atmosfera de sărbătoare, feţele luminate şi binedispuse, precum şi capela împodobită cu flori într-un mod original au favorizat buna desfăşurare a întregului ceremonial.

La începutul sfintei Liturghii, pr. Gheorghe Cojocaru, coordonatorul lucrărilor de la seminar în aceşti 12 ani, i-a prezentat Preasfinţitului Petru Gherghel raportul final al întregii munci depuse pentru construirea acestui edificiu şi a menţionat că această sărbătoare este "încununarea sacrificiilor depuse care s-au concretizat în această impresionantă clădire."

La omilie, PS Ioan Robu a insistat asupra "necesităţii fundamentale a raportului nostru intim cu Cristos, regele universului" şi a caracterizat seminarul ca fiind "un loc propice aprofundării relaţiei cu Dumnezeu, călăuzitorul vieţii fiecăruia".

Următorul moment al celebrării l-a reprezentat ritualul propriu-zis de sfinţire a clădirii şi de ungere a altarului. Mirosul plăcut emanat la tămâierea altarului capelei şi altarului a creat o stare ce favorizează înălţarea minţii şi sufletului nostru către Dumnezeu.

La sfârşitul sfintei Liturghii, Preasfinţitul Petru Gherghel a ţinut să mulţumească nu numai în numele propriu, ci şi al întregii dieceze celor care s-au dedicat "trup şi suflet" edificării acestui seminar. Mulţumirile i-au vizat în special pe pr. Gheorghe Cojocaru şi pe pr. Anton Săboanu, directorul Liceului Catolic "Sf. Iosif", Bacău, care au primit, în semn de recunoştinţă, crucea sinodală şi diplome de merit. Apoi au fost amintiţi şi felicitaţi cu recunoştinţă ceilalţi binefăcători.

Preasfinţitul Petru Gherghel a oferit tuturor celor prezenţi binecuvântarea finală din partea papei Benedict al XVI-lea care, după cum ne-a relatat Preasfinţitul, a rămas profund impresionat de existenţa unui seminar minor în societatea de astăzi.

Emanuel Mihoc şi Gabriel Hălănduţ

* * *

Intervenţia pr. Gheorghe Cojocaru la începutul celebrării

Preasfinţite,
Excelenţele voastre, dragi confraţi în preoţie, stimaţi invitaţi, dragi credincioşi,

"M-am bucurat când mi s-a spus: vom merge în casa Domnului!"

Suntem în casa Domnului, o casă pe care după 11 ani de aşteptare, de muncă şi sacrificii o inaugurăm, o binecuvântăm şi o consacrăm.

Dintotdeauna biserica s-a îngrijit de formarea umană, spirituală şi intelectuală a slujitorilor poporului lui Dumnezeu. Această grijă a făcut ca şi în biserica noastră locală, în anul 1995, episcopul Petru Gherghel, păstorul diecezei noastre să dea curs unui vis, unei dorinţe mai vechi: construirea unui seminar la Bacău.

S-a plecat la drum fără multe posibilităţi materiale, dar cu mult entuziasm, cu multă speranţă şi încredere.

Proiectul a fost încredinţat arhitectului Mihai Maica din Iaşi; partea de rezistenţă a fost asigurată de dl. ing. Avram Constantin, iar execuţia a fost încredinţată societăţii Bacon, condusă pe atunci de dl. ing. Dorel Ghervan şi ulterior de dl. ing. Gheorghe Puiu.

Entuziasmul însă nu putea să acopere lipsurile financiare. Din această cauză lucrările acestui edificiu s-au întins pe durata a peste 11 ani. Au fost ani de zbucium, de grijă şi responsabilitate apăsătoare. Personal le-am simţit din plin. Dar am fost mereu vegheaţi şi ajutaţi de pronia cerească, susţinuţi de grija părintească a episcopilor noştri şi de generozitatea credincioşilor şi a binefăcătorilor noştri. De aceea, putem spune, fără teama de a greşi, că această lucrare nu aparţine cuiva anume, ci este lucrarea lui Dumnezeu înfăptuită prin munca tuturor acelora care s-au implicat şi au devenit chiar prietenii noştri şi care acum sunt aici, de faţă.

Vă mulţumim din inimă, dragi prieteni, şi Dumnezeu, care ştie şi vede totul, să vă aibă mereu în grija sa şi să vă răsplătească după generozitatea dumneavoastră.

Clădirea de faţă este compusă din şase corpuri legate între ele. În primul corp avem capela şi sacristia, în al doilea corp avem directoratul, cancelaria şi sălile de clasă, în al treilea corp avem biblioteca şi sala de festivităţi, în al patrulea corp dormitoarele elevilor, în al cincilea corp apartamentele preoţilor şi ale formatorilor iar în al şaselea corp bucătăria şi sufrageria elevilor şi a profesorilor. Era proiectată şi o sală de sport, care încă nu a fost abordată din motive obiective.

În total, în desfăşurare, sunt 12.320 m², la care se adaugă demisolul tehnic cu 3.710 m².

Trebuie să menţionăm că pe durata acestei investiţii majore nu am avut nici un accident de muncă, iar pentru noi acesta este un semn că lucrarea de faţă a fost voită şi de Dumnezeu.

Preasfinţite, vă rugăm să binecuvântaţi această casă şi să consacraţi altarul pe care vom aduce în fiecare zi jertfa de laudă şi de mulţumire lui Dumnezeu pentru darurile cu care ne-a copleşit.

Vă mulţumesc!

* * *

Intervenţia pr. Anton Săboanu la sfârşitul sfintei Liturghii

"Ca beneficiari şi gazde ai minunatei lucrări ce s-a desăvârşit astăzi vreau să aduc un prinos de recunoştinţă şi mulţumire tuturor acelora care au făcut ca speranţele noastre să se împlinească. Suntem convinşi că această zidire pe care am binecuvântat-o astăzi, ca o actualizare a baladei meşterului Manole, s-a făcut cu mult sacrificiu, cu multă iubire, cu multă dăruire, oferind seminariştilor noştri dreptul şi posibilitatea de a descoperi şi aprofunda lucrarea lui Dumnezeu în existenţa lor unică şi irepetabilă...

De fapt, "seminarul (...) înainte de a fi un loc, un complex de clădiri, un spaţiu material, reprezintă un spaţiu spiritual, un itinerar de viaţă, o atmosferă care favorizează şi asigură un proces de formare astfel încât cel care simte chemarea lui Dumnezeu, să poată deveni, prin sacramentul Preoţiei, o imagine a lui Isus Cristos cap şi păstor al Bisericii" (PDV, 42).

Aici, în seminar, învăţăm lecţia unei existenţe ce se consumă în slujba vieţii, a vieţii altora şi a noastră, oferindu-ne slujirii adevărului, demnităţii, înţelepciunii, credinţei, iubirii... Aici, învăţând să creştem pe dinăuntru, înţelegem că viaţa nu este o linie dreaptă, ci o spirală prin care trebuie să rezonăm cu nucleul intim, profund, divin.

Vă mulţumim că în acest demers al nostru nu suntem nici singuri şi nici izolaţi: mărturie este înţelegerea, deschiderea şi sprijinul pe care l-am avut din 1994 şi până astăzi, mărturie este prezenţa dumneavoastră aici, prieteni scumpi, vrednici de admiraţie.

Primiţi recunoştinţa noastră pentru inima dumneavoastră bună şi generoasă dar mai ales pentru mărturia dumneavoastră de credinţă care ne dă puterea să fim ceea ce suntem astăzi.

Vă mulţumim tuturor.

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 26 noiembrie: Bacău: Sfinţirea Seminarului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif".

lecturi: 13.