Atena: Întâlnire a responsabililor Caritas cu migraţia

La Atena (Grecia), în perioada 11-14 octombrie 2006, a avut loc Cea de-a VI-a întâlnire anuală a responsabililor cu probleme de migraţie din cadrul Caritas. Evenimentul care a purtat titlul "Migration Study Visit" (MSV) şi-a propus să încurajeze schimbul de experienţă în domeniul migraţiei şi colaborarea dintre organizaţiile membre din diferite ţări ale Europei. Gazda de anul trecut a manifestării a fost România.

La ediţia a VI-a au participat reprezentanţi din Marea Britanie, Suedia, Belgia, Italia, Polonia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Republica Moldova, Liban, Luxemburg, Armenia şi România, care a fost reprezentată de Iudita Iacob, coordonator al proiectului "Porţi de Emigrare Caritas" al Centrului Diecezan Caritas Iaşi. De asemenea, au fost invitaţi reprezentanţi ai mai multor organizaţii, dintre care amintim Caritas Grecia, Institute of Migration Policy, Hellenic Aid, Ombudsman Office, Greek Council for Refugees, Klimaka, Mosaic, UNHCR şi OIM. Participanţii au vizitat trei centre pentru refugiaţi, unde au aflat cum lucrează şi cu ce probleme se confruntă organizaţiile elene.

Una din vizite a fost la Klimaka, o organizaţie nonguvernamentală care combate excluziunea socială. Organizaţia are sediul central la Atena şi câteva sedii mobile care acoperă numeroasele insule ale Greciei. Prin intermediul teleconferinţelor, specialiştii realizează şedinţele de consiliere chiar şi când pacientul şi psihologul sunt în locaţii diferite.

A mai fost vizitat şi centrul pentru persoanele care solicită statutul de refugiat de la Lavrion, în apropierea Atenei, unde statul elen este obligat să asigure condiţii viaţă pentru două mari grupări cu probleme - afganii şi kurzii.

Până nu demult, Grecia se confrunta cu fenomenul de emigrare a cetăţenilor săi către alte ţări. Astăzi, fenomenul se manifestă în sens invers. Majoritatea imigranţilor din Grecia sunt de naţionalitate albaneză (438.000), urmaţi fiind de bulgari (35.000), georgieni şi români (câte 20.000), ruşi (17.500), ciprioţi (17.000), polonezi (13.000), pakistanezi, ucraineni şi indieni (câte 10.000). Episcopul catolic al Atenei, Mons. Nicholas Foscolos, a spus că este necesară prezenţa unui preot român care să se ocupe de membrii comunităţii româneşti.

Pe parcursul discuţiilor, s-a precizat ca procedurile de obţinere a statutului de refugiat în Grecia sunt extrem de complicate şi pot dura până la 10 ani, astfel încât multe persoane aşteaptă mai mulţi ani fără să aibă dreptul legal să muncească. În plus, există riscul ca, după aceşti ani, să li se refuze statutul de refugiat şi să fie obligate sa părăsească ţara în termen de 30 de zile.

La încheierea manifestării, s-au stabilit mai multe posibilităţi de colaborare între participanţi şi s-a propus ca următoarea întâlnire să se desfăşoare în Bulgaria.

Ninel Berneaga

lecturi: 8.