Iaşi: Rugăciune şi caritate vincenţiană

În urmă cu 10 ani, pe plaiuri moldave, sub îndrumarea pr. Pavel Chelaru, se înfiinţa în Parohia "Sf. Tereza a Pruncului Isus" din Iaşi prima Asociaţie "Sfântul Vincenţiu de Paul" (SVP) din Dieceza de Iaşi. Duminică, 19 martie 2006, în aceeaşi parohie s-au întrunit membrii asociaţiilor SVP, simpatizanţi şi colaboratori din dieceză: Adjudeni, Bălţaţi, Oneşti, Târgu Frumos, Tomeşti şi evident membrii comunităţii; Acţiunea Catolică a Tinerilor - latura caritativă din parohie, reprezentante ale Surorilor Providenţei şi membri ai Mişcării "Familia de Nazaret".

Întâlnirea a debutat cu participarea la sfânta Liturghie din parohie de la ora 11.00, celebrată de pr. Gabriel Bucur, asistent spiritual al Asociaţiei SVP din parohie. Pe lângă mesajul specific duminicii a III-a din Postul Mare, părintele a insistat şi asupra atenţiei pe care Isus a avut-o faţă de cei săraci, categorie de persoane către care trebuie să se îndrepte fiecare creştin, cu atât mai mult vincenţianul.

A fost aleasă o zi de duminică pentru această întâlnire deoarece s-a dorit ca această întâlnire să fie o prelungire a sfintei Liturghii duminicale, pentru a învăţa cum să-i slujim pe cei săraci, jertfind din timpul nostru, oferindu-l Domnului în cei suferinzi, bolnavi, abandonaţi sau săraci.

"Isus Cristos se află în cel sărac, săracul este Isus Cristos" - spunea sfântul Vincenţiu. Acelaşi Cristos prezent în tabernacol, cu care ne-am hrănit la sfânta Liturghie, se află prezent în mod deosebit în cei săraci. "Aceasta înseamnă a-l părăsi pe Dumnezeu pentru Dumnezeu", ne învaţă sfântul Vincenţiu.

Scopul principal al întâlnirii a fost acela de a ne ruga împreună, căci "unde doi sau trei se adună în numele meu, acolo sunt şi eu prezent în mijlocul lor" (Mt 18,20). Am prezentat la picioarele lui Isus neputinţa, slăbiciunea noastră ca vincenţieni, dar şi necazurile, suferinţele celor săraci pe care îi vizităm.

Un alt scop al întâlnirii a fost acela de a ne cunoaşte între noi, ca persoane umane, de a schimba impresii, de a ne îmbogăţi cu experienţele personale ale fiecărui grup, deoarece, trăind în medii sociale diferite, ne confruntăm cu sărăcia exprimată în diferite forme.

Având în faţă prezentă legea iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele, am încercat apoi să ne răspundem la câteva întrebări:

• Acceptăm această lege ca pe altă regulă umană sau reuşim să-l descoperim pe Isus în profunzimea legii?

• Cine este Dumnezeu pentru noi?

• Dar aproapele?

• De ce facem caritate?

• Pentru cine o facem?

• Cine sunt săracii pentru noi?

"Nu este suficient să-l iubim pe Dumnezeu dacă aproapele nostru nu-l iubeşte şi el"
(sf. Vincenţiu).

Ne-am ajutat în răspunsuri şi de gândirea sf. Vincenţiu, pentru care săracul era:

• înainte de toate persoană umană;

• stăpân şi domn;

• laolaltă trup şi suflet, individ şi fiinţă socială;

• Isus Cristos.

"Să-l iubim pe Dumnezeu cu toată osteneala braţelor şi cu sudoarea frunţilor noastre",
ne îndeamnă sf. Vincenţiu.

S-a încercat apoi realizarea unui "portret robot" al vincenţianului. El arată aşa:

• bun creştin;

• om al acţiunii, practic: "Să mergem la cel sărac aşa cum mergem la joc" (sf. Vincenţiu);

• vestitor al evangheliei;

• misionar: simplu, umil, blând, zelos, disponibil, îngăduitor;

• altruist, mai ales cât priveşte mântuirea;

• regula vieţii: evanghelia; maestrul, spune sf. Vincenţiu, modelul universal să fie Isus Cristos: "Priviţi-l pe Fiul lui Dumnezeu" (leitmotivul sfântului Vincenţiu).

S-a accentuat şi necesitatea preotului spiritual în fiecare conferinţă SVP, pentru o mai bună formare în spiritul evangheliei a vincenţienilor şi nu numai, deoarece vincenţianul, pe lângă un mic ajutor material, duce vestea cea bună celor nevoiaşi.

După meditaţia ţinută de pr. Gabriel în care s-a insistat asupra paragrafului din Evanghelia după sfântul Matei (25,31-46) în care îi putem descoperi "pe cei mici" aşa cum aşteaptă Cristos: "Ceea ce aţi făcut unuia dintre aceştia mici, care sunt fraţii mei, mie mi-aţi făcut" (Mt 25,40).

În final s-au purtat discuţii asupra temelor prezentate, s-a propus ca această primă întâlnire a membrilor SVP din Dieceza de Iaşi să fie un început pentru o mai bună colaborare.

Întâlnirea s-a încheiat cu o oră de rugăciune, care a cuprins recitarea sfântului Rozariu şi a Căii sfintei cruci, conduse de membrii SVP.

Suntem convinşi că strădaniile noastre nu ar valora fără prezenţa lui Cristos în noi şi în mijlocul nostru. Domnul să ne ajute!

Daniel Lungu

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 19 martie: Iaşi: Rugăciune şi caritate vincenţiană.

lecturi: 8.