Iaşi: Hramul Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif"

Institutul Teologic Romano-Catolic l-a sărbătorit cu bucurie mare pe sfântul Iosif, care încă de la înfiinţarea institutului, în anul 1886, a fost ales patronul spiritual al Seminarului diecezan. Sfânta Liturghie pontificală a hramului a fost celebrată la ora 10.00 şi a fost prezidată de PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi.

Alături de Preasfinţia sa au concelebrat PS Aurel Percă, pr. Vili Dancă, rectorul institutului, pr. Ştefan Lupu, vicerector, ceilalţi părinţi profesori din institut, părinţi profesori de la Seminarul Liceal "Sf. Iosif" din Bacău şi alţi preoţi invitaţi din Iaşi şi împrejurimi, în total, circa 50 de preoţi. De asemenea, a fost prezent şi prelatul Albert Holenstein, un prieten şi un mare binefăcător al Diecezei de Iaşi. S-au alăturat lor studenţii institutului, persoane consacrate şi numeroşi credincioşi.

Sărbătoarea propriu-zisă a început încă de duminică seara, la ora 20.30, când seminariştii au participat în capela Institutului la vigilia solemnităţii Sfântului Iosif.

Liturghia pontificală cu ocazia hramului a început cu o procesiune, în timp ce corul institutului, dirijat de prof. Mihai Bişoc, intona cântarea "Fii slăvit, Iosife sfinte!".

"Ite ad Joseph! Et per eum: Ite ad Iesum! Să mergem la Iosif! Şi prin el: Să mergem la Isus", acestea au fost cuvintele de îndemn pe care le-a adresat Preasfinţitul tuturor celor prezenţi la începutul Liturghiei.

După proclamarea lecturilor, în cadrul cuvântului de învăţătură, PS Petru Gherghel a voit să scoată în evidenţă rolul sfântului Iosif în cadrul planului de mântuire al lui Dumnezeu.

În acest context, Preasfinţia sa a afirmat că "rolul cel mai important al lui Iosif este cel legat de copilăria lui Isus. După evanghelistul Matei, Iosif este cel care în mod responsabil ascultă de solul ceresc şi astfel primeşte în casa sa pe Maria, logodnica sa, care concepuse prin lucrarea miraculoasă a Duhului Sfânt. Iosif este cel care ia asupra sa paternitatea lui Isus, impunându-i ca şi prin gest de autoritate numele pe care îngerul i-l sugerase. El este prezent cu Maria la Betleem în momentul naşterii (Mt 2,1-13); protejează mama şi fiul în timpul persecuţiei din partea lui Irod şi apoi se refugiază în Egipt; după moartea tiranului îi readuce în Palestina, alegând să locuiască la Nazaret: acest fapt va face ca Isus să fie numit Nazarineanul. Evanghelistul Luca notează şi completează acest cadru observând cum Nazaret a fost locuinţa sa atunci când îngerul a venit să-i aducă vestea cea bună (Lc 1,26), iar naşterea lui Isus are loc la Betleem tocmai pentru că fusese acel ordin general pentru înscriere la recensământ prescris de împăratul August, fiecare în cetatea sa".

În continuare, episcopul a scos în evidenţă trei calităţi principale întâlnite la sfântul Iosif.

Mai întâi, el este un om drept, deoarece, "chiar dacă nu cunoştea originea misterioasă a maternităţii Mariei, el refuză faptul de a o expune la o condamnare ruşinoasă. El nu se lasă ispitit de a interpreta în mod legalist legea, cu răceală şi fără iubire faţă de aproapele. El este drept, adică onest, pios, fidel şi bun. El nu cunoaşte maternitatea Mariei, dar îi cunoaşte corectitudinea morală. Şi cu toate că o concepere feciorelnică ar putea părea o ipoteză nemaiauzită, el nu acceptă ideea unei acuzări şi condamnări a vinovăţiei Mariei. Comportarea sa este o mărturie pentru virtutea logodnicei sale".

În al doilea rând, sfântul Iosif este şi tată purtător de grijă la Fiului lui Dumnezeu: "El a avut cu adevărat un rol pe care urma să-l împlinească mai târziu Biserica, adică de a păstra, apăra, hrăni şi a-l educa pe Isus. Aşa cum Biserica, mai târziu, împreună cu Isus şi pentru Isus suferă persecuţie continuă. Împreună cu Isus şi pentru Isus el trăieşte din muncă, în sărăcie, în lipsă. Iosif devine astfel modelul viu a ceea ce Tatăl, care este în ceruri, vrea să-l prezinte şi să-l formeze pe însuşi Fiul său care se face om".

În sfârşit, sfântul Iosif a fost şi este şi în continuare maestru şi învăţător: "Tenacitatea cu care Isus şi-a început şi conturat misiunea de vestitor al noii evanghelii, lupta pe care a dus-o cu adevărat curaj, cu simplitate şi cu profundă dăruire, trecând peste tot şi făcând bine până sus pe Calvar până pe cruce; iubirea cu care se apropia de oameni şi le dăruia susţinere şi alinare, toate par să fie copii ale manifestărilor pe care Iosif le-a transmis fiului său în atelierul din Nazaret..."

>După recitarea Crezului şi a Rugăciunii universale, a urmat Ofertoriul, la care cinci seminarişti au prezentat la altar: pâinea (semn al hranei zilnice şi al iubirii de Tată a lui Dumnezeu); vinul (rod al viţei de vie şi al trudei omului); ostiile (pâinea nedospită care va deveni trupul lui Isus); colecta (simbol al grijii faţă de Biserică şi faţă de aproapele); florile (simbolul frumuseţii şi al nevinovăţiei).

La finalul sfintei Liturghii, episcopul Gherghel a mulţumit tuturor celor prezenţi pentru participarea la sfânta Liturghie, îndemnându-i ca în acest timp al Postului Mare să fie mai aproape de Cristos, aşa cum a fost şi sfântul Iosif.

Marius Dumea

lecturi: 18.