În aula magna a Seminarului din Iaşi se desfăşoară în perioada 1-2 iunie Congresul Internaţional "Adevăr şi moralitate în spaţiul public", organizat de Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi şi Universitatea Catolică a Americii din Washington.

Pe parcursul a două zile, Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi este gazda unui congres internaţional la care susţin cuvântări invitaţi speciali din ţară şi străinătate, experţi în teologie şi filozofie etc.

Deschiderea congresului a avut loc miercuri, 1 iunie, ora 8.30. Printre invitaţi s-au aflat PS Petru Gherghel, episcop al Diecezei de Iaşi, şi ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti. Auditoriul a fost compus din preoţii profesori de la Institutul Teologic şi din oraşul Iaşi, oaspeţi din partea Bisericii Ortodoxe, persoane consacrate, surori, seminarişti şi credincioşi laici.

În deschiderea congresului a vorbit PS Petru Gherghel. Excelenţa sa a redat un fragment din Scrisoare întâi către Corinteni, în care este binecuvântat Dumnezeu pentru lucrările sale minunate realizate în creaţie. Episcopul i-a salutat pe organizatorii şi pe oaspeţii acestui congres, apreciind iniţiativa, în perspectiva înţelegerii misterului legăturii omului cu Dumnezeu.

Părintele George McLean, de la Universitatea Catolică din Washington, a vorbit despre începuturile acestui centru de studii în SUA, care are drept scop analiza problemelor cu care se confruntă oamenii. El i-a prezentat pe oaspeţi şi i-a felicitat pe toţi cei care s-au îngrijit de realizarea acestui congres, pentru preocuparea lor de a construi o cale spre un viitor mai bun. Părintele Vili Dancă, rectorul Institutului Teologic din Iaşi, cel care s-a preocupat îndeaproape de organizarea întregii manifestări, moderator al dezbaterilor din cursul dimineţii, a prezentat metoda şi finalităţile congresului. Astfel, în cursul dimineţii au fost prezentate mai multe conferinţe, pe parcursul a câte 20-25 minute, cu o mică pauză la 10.15. După amiază au fost prezentate alte trei conferinţe, iar după o scurtă pauză s-a desfăşurat o masă rotundă. Tematica generală a congresului a fost cea legată de adevăr şi moralitate. Ce facem cu adevărul în spaţiul public? Cât de morale sunt legile politic corecte? Congresul încearcă să surprindă legătura între marele adevăruri religioase şi adevărurile din viaţa publică şi să întreţină pasiunea pentru marile adevăruri. Trebuie subliniată totodată actualitatea temei propuse, în contextul în care, în plan global, se asistă la aşa-zisul fenomenul al "dictaturii relativismului".

Primul care a susţinut o conferinţă a fost ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti. Preasfinţia sa a prezentat conferinţa cu tema "Biserica Catolică şi noua Europă". Punctul de plecare a fost scrisoarea papei Ioan Paul al II-lea: Ecclesia in Europa. În contextul în care se încearcă înlăturarea din Constituţia Europei a oricărei referinţe la rădăcinile ei creştine şi construirea unei Europe noi doar pe valori materiale şi juridice, Bisericii îi este lansat îndemnul: "Fii tu însuţi, redescoperă rădăcinile tale!" Astăzi omul are tot ce-i trebuie, dar trăieşte ca şi cum Dumnezeu nu ar exista. În programul său, Biserica va trebui să continue să proclame misterul lui Cristos, să proclame evanghelia speranţei. Viitorul evangheliei este legat de mărturia unităţii tuturor creştinilor. Evanghelia şi ecumenismul sunt indisolubil legate între ele. În acest program pastoral al Bisericii e necesar a fi inclus şi dialogul cu religiile necreştine (cu evreii şi musulmanii). Europa trebuie să înţeleagă că evanghelia nu e împotriva sa, ci în favoarea sa.

ÎPS Daniel Ciobotea, mitropolit ortodox al Moldovei şi Bucovinei, a fost prezent la manifestare printr-un delegat al său, pr. arhimandrit Varlaam Merticariu. Acesta a conferenţiat pe tema raportului dintre Biserica Ortodoxă şi noua Europă. Pentru început părintele a vorbit despre situaţia de "incertitudine şi speranţă" ce caracterizează Biserica Ortodoxă din diferite ţări ale Europei în ceea ce priveşte integrarea în Uniunea Europeană. Atitudinea Bisericii în această privinţă diferă de la ţară la ţară. În unele ţări se observă o atitudine rezervată, fie din cauza vechii rupturi, fie din teama de secularizare, fie din cauza decalajului economic. Pentru a depăşi criza e nevoie de un sprijin extern, iar o mărturie comună în acest sens ar avea mai multe şanse să izbutească. România poate contribui în această direcţie printr-o spiritualitate integrală, resursă pentru o Europă unită şi stabilă. Este foarte important a se cunoaşte ce înseamnă Uniunea Europeană şi ce înseamnă a participa la viaţa ei. Lucrarea de construcţie a Europei este o provocare şi o ocazie de a exprima adeziunea la evanghelie. Vom găsi în Uniunea Europeană ceea ce am adunat în ea.

În continuare, răspunzând unei întrebări, ÎPS Ioan Robu a subliniat faptul că intensitatea legăturilor ecumenice este uneori mai puternică între credincioşii laici decât între ierarhi. Ecumenismul laic e chiar mai eficient şi îi constrânge şi pe clerici să-l realizeze. Înfăptuirea Uniunii Europene ar putea fi de real ajutor în apropierea între creştini.

După o scurtă pauză, congresul a continuat cu prezentarea mai multor conferinţe. Primul care a vorbit a fost PS Petru Gherghel. Cuvântarea Excelenţei sale a avut tema: "Vestirea şi trăirea adevărului despre om, astăzi. Dreptul şi datoria Bisericii". Întrebarea "Ce este omul?" se află în centrul tuturor cercetărilor. Pentru creştini, răspunsul fundamental este cel oferit de Cartea Genezei, care spune că omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Omul nu este destinat la izolare, ci trebuie să realizeze în sine imaginea legăturilor dintre persoanele Sfintei Treimi. Societatea are un rol foarte important în a-l ajuta pe om să se realizeze. Acolo unde responsabilii sociali şi-au înţeles menirea, acolo va creşte dreptatea şi pacea. În istorie au existat multe persoane care şi-au oferit viaţa pentru a mărturisi frumuseţea şi valoarea omului. Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea îl definea pe om drept "calea Bisericii".

Domnul Bogdan Tătaru-Cazaban, consilier prezidenţial pentru Cultură şi Culte (Bucureşti), a prezentat conferinţa "Adevărul credinţei şi etica dialogului în construcţia culturală a Europei". Proiectul Constituţiei Europene, întocmit ca unică soluţie de prevenire a ideologiilor barbare, avea la fundamentul său un puternic substrat creştin, care astăzi nu mai subzistă decât ca memorie. Problema care se pune este aceea ca religia creştină să-şi construiască un rol. Un creştinism unificat ar conferi un puternic sprijin cultural identităţii europene. Această unitate nu trebuie însă refăcută, ci doar actualizată. O provocare puternică vine astăzi de la alteritatea religioasă care se verifică în spaţiul european. Fără discernământ, acest proiect european devine instabil.

"Etica adevărului în dialogul dintre filozofie, teologie şi ştiinţă" a fost tema conferinţei prezentate de pr. prof. Vili Dancă. Etica dialogului în noua cultură europeană contemporană prezintă astăzi şi multe aspecte cu valenţe negative. Se constată chiar o revenire în forţă a "iraţionalismului". Acestor noi provocări trebuie să li se răspundă prin reafirmarea capacităţii omului de a ajunge la adevăr, printr-o etică responsabilă care să se bazeze pe identitatea persoanei. Natura persoanei îi permite acesteia să cunoască, să aleagă şi să decidă. Ştiinţa nu va putea fi considerată subiect etic autonom. Adevărul persoanei fundamentează ontologic persoana. În faţa atâtor modalităţi de a înţelege adevărul, se impune tot mai mult necesitatea unor norme etice: onestitate şi transparenţă, depăşirea mentalităţii care vrea să rezolve problemele doar cu ştiinţa, implicarea cetăţenilor în descoperirea adevărului.

Ultima cuvântare din cursul dimineţii a fost susţinută de pr. prof. George McLean de la Washington (SUA). Tema expunerii sale a fost: "Adevăr, bine şi moralitate". Astăzi, moralitatea este înţeleasă prea negativ, ca impediment al binelui, iar religia apare ca o formă de presiune. Politica majorităţii e considerată adesea mai puternică decât adevărul însuşi. Există trei dimensiuni ale adevărului: adevărul metafizic, adevărul subiectiv şi adevărul credinţei umane. Dintr-o analiză mai amănunţită a raportului omului cu Dumnezeu, care este fiinţa metafizică, ar rezulta că adevărul este o fiinţă transparentă, care ar trebui să fie cunoscută pentru ca oamenii să fie liberi. Adevărul metafizic este esenţial pentru moralitate. Religia este inima culturii şi a construcţiei unei lumi noi. Adevărul întreg despre om este în Isus Cristos, iar Dumnezeu este în om. Cristos este adevărul care ne poate dărui viaţa.

După pauza de prânz, la ora 15.00, dezbaterile au fost reluate. Moderator a fost pr. Ştefan Lupu. Prima conferinţă a aparţinut părintelui Edward McLean, de la West Hartford (SUA), şi a purtat titlul: "Identitatea spirituală ca realitate adevărată". Conţinutul discursului a fost inspirat din experienţa oaspetelui de căutător al adevărului şi din modurile de a înţelege adevărul. Ştiinţa, filozofia şi teologia ne ajută să căutăm acel adevăr ce atinge inimile şi schimbă viaţa. Nu omul, ci Dumnezeu este cel care îl găseşte pe om; aceasta se întâmplă însă doar atunci când această sosire este pregătită. Mai întâi să creăm loc, iar abia apoi să-i permitem Duhului să ne cuprindă. Prin rugăciune şi aşteptare noi ne pregătim pentru această întâlnire cu adevărul, într-un loc şi într-un timp precis. Toţi suntem căutători ai singurului adevăr, care ne va elibera de teamă, ură, lăcomie sau răzbunare. Acest adevăr care ne va elibera va fi o persoană. El îşi va găsi lăcaş în sufletele noastre; nu va veni niciodată prea târziu sau prea devreme, ci mereu la timpul potrivit.

La congres a fost prezent şi un oaspete din Ucraina, de la Kiev, în persoana dr. Yuriy Pidlisny. Tema conferinţei susţinute a fost: "Adevăr, valoare şi proliferarea drepturilor". Drepturile persoanei nu derivă decât din înţelegerea corectă a ceea ce este omul. Pentru a ajunge la moralitate în drepturile personale e nevoie şi de o educaţie adecvată, care nu se poate realiza fără a cunoaşte ce este adevărul. Se verifică astăzi o mare indiferenţă pentru celălalt, iar cel mai mic interes pentru viaţa celuilalt este privit ca o încălcare a propriilor drepturi şi libertăţi.

Ultimul conferenţiar al primei zile de dezbateri a fost prof. Osman Bilen, venit de la Izmir (Turcia). Prezenţa domniei sale a constituit un eveniment inedit, întrucât el constituie o prezenţă musulmană la congres. Tema prezentată a fost "Etica ecologică şi relaţia sa cu adevărul". Se verifică astăzi faptul că omul a pierdut privirea adevărului în sine. Adevărul a devenit subiect de judecată. Pentru a stabili valorile fundamentale, trebuie subliniată independenţa lucrurilor din natură, precum şi relaţia omului cu natura. Astfel se va putea înţelege foarte uşor faptul că omul nu e o creaţie accidentală. Musulmanii cred că natura este cartea lui Dumnezeu. Omul depinde de natură pentru a produce lucrurile importante ale vieţii. De aici se impune, aşadar, o etică ecologică.

Lucrările primei zile au continuat cu o masă rotundă coordonată de pr. Lucian Farcaş, în cadrul căreia au fost aprofundate temele tratate de conferenţiari.

Petru Tamaş
 

lecturi: 8.