Interviu cu un preot care se ocupă de emigranţi

La cea de-a patra sesiune plenară a Sinodului diecezan (2 decembrie), pr. Cristian Vacaru, asistent spiritual pentru românii din Israel, a participat ca invitat special. La tema legată de emigranţi Sfinţia sa a împărtăşit din experienţa avută în această ţară. "Este un apostolat deosebit", a spus părintele, ilustrând pe scurt activitatea sa: Liturghii, organizarea de pelerinaje la locurile sfinte, prezentarea de înregistrări video, editarea revistei "Cuvânt românesc" etc. A amintit şi despre situl comunităţii catolice din Israel (www.romcatil.cnet.ro). După sesiune a răspuns la câteva întrebări.

De cât timp lucraţi în Tara Sfântă?
Sunt în Israel din ziua de 2 mai 2002, după ce am fost mai întâi vicar la Valea Mare şi apoi paroh la Siret (Suceava).

Vorbiţi-ne pe scurt despre pastoraţia pe care Sfinţia voastră o desfăşuraţi acolo.
Am plecat în Israel la propunerea episcopilor Petru şi Aurel, pentru a-l înlocui pe părintele Iosif Dorcu, cel care a fost iniţiatorul asistenţei spirituale a creştinilor catolici români aflaţi la muncă în Tara Sfântă.
Datorită faptului că limba liturgică în Israel este araba (şi pe alocuri engleza sau italiana), creştinii veniţi din România au mare nevoie de prezenţa unui preot care să-i înţeleagă şi să-i ajute din punct de vedere spiritual. Tocmai aceasta este şi misiune mea, aceea de a oferi asistenţă spirituală românilor aflaţi la muncă în Israel. Una dintre bucuriile de care au parte românii aflaţi în Tara Sfântă o constituie pelerinajele la locurile sfinte. Şi aceasta constituie o posibilitate de catehizare. Sărbătorile mai importante, Crăciunul şi Paştele, sunt momente de comuniune intensă, când avem în mijlocul nostru un preot din ţară, care ajută atât la spovezi, cât şi prin cuvintele pe care le adresează la predică.

Câţi români catolici apreciaţi că sunt în Tara Sfântă?
În Israel există mulţi români, fie pentru că au mers în căutarea unui loc de muncă, fie pentru că se află acolo prin înrudirea cu evrei. După anii '90, fiind un front de lucru foarte mare, au mers la lucru foarte mulţi români. Chiar putem spune că au cucerit piaţa construcţiilor. Era un timp când, conform datelor Ambasadei, în Israel se aflau aproximativ 60.000 de români. Dintre aceştia, aproximativ 4.000-5.000 erau catolici. Obişnuiţi fiind din ţară să participe la sacramente, au cerut preoţilor autohtoni asistenţă spirituală, însă limba a constituit o piedică majoră. În concluzie, la 14 iulie 1995, a venit în Israel pr. Iosif Dorcu. Ziua de sâmbătă era plină, ajungându-se şi la şase Liturghii (doar sâmbăta este posibilă participarea la Liturghie). În prezent, întrucât Guvernul Israelian nu mai oferă vize de lucru, iar poliţia îşi dă tot zelul pentru expulzarea celor ajunşi ilegal, numărul românilor a scăzut foarte mult. După aprecierea mea, în prezent mai participă la Liturghii aproximativ 100-150 de persoane, însă, cu siguranţă, numărul românilor catolici este mai mare, poate chiar dublu. Unii nu vin la Liturghie de frica poliţiei (cei fără viză), alţii din indiferenţă, iar alţii din cauză că sunt prea departe de locurile unde se celebrează sfânta Liturghie.

Care este programul sfintelor Liturghii şi care sunt locurile unde acestea se celebrează?
În ceea ce priveşte programul, vă pot spune că sâmbăta Liturghia se celebrează la ora 8.00 la Yaffo - Tel Aviv, la ora 11.00 la Ierusalim şi, o dată la două săptămâni, la ora 13.30 la Gan Yavne şi la ora 17.00 la Haifa.

Care sunt perspectivele? Cum vedeţi viitorul?
În ceea ce priveşte perspectiva prezenţei catolice româneşti în Tara Sfântă, aceasta depinde de decizia Guvernului Israelian asupra acordării vizelor. După unele zvonuri, se spune că, începând cu anul 2005, românii vor reîncepe să vină la muncă în Israel. Deocamdată reuşesc să primească vize de muncă mai mult femeile, care lucrează la îngrijirea bătrânilor şi a bolnavilor. Aşadar, deocamdată nu aş putea da un verdict asupra viitorului prezenţei catolicilor români în Israel.

A consemnat pr. Cornel Cadar

lecturi: 123.