Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

Omilia nunțiului apostolic la centenarul bisericii de la Cacica

Duminică, 10 octombrie, s-au împlinit 100 de ani de la consacrarea actualei biserici din Cacica.

Cu această ocazie, sâmbătă, 9 octombrie, s-a ținut o conferință, s-a dat un concert de orgă; comunitatea polonă a susținut un program cultural după care a urmat sfânta Liturghie.

Duminică au avut loc sfinte Liturghii în limbile ucraineană, germană și polonă după care s-a celebrat sfânta Liturghie pontificală. La invitația PS Petru Gherghel, au fost prezenți mai mulți episcopi și preoți din țară și din străinătate împreună cu autoritățile civile și credincioșii din zonă.

Redăm în cele ce urmează omilia ținută la Liturghia de duminică a nunțiului apostolic în România și în Republica Moldova.

* * *

Omilia ES Jean-Claude Périsset

"Unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors preamărindu-l pe Dumnezeu cu glas puternic; și s-a aruncat la picioarele lui mulțumindu-i" (Lc 17,15-16).

Excelențele voastre,
Domnule ambasador,
Dragi preoți, călugări și călugărițe,
Iubiți frați și surori,

Și noi, adunați astăzi pentru a celebra centenarul acestui sanctuar de la Cacica dedicat Maicii Domnului, sub numele de Czestochowa, ca biserică parohială și din 15 august 2000 bazilică, "să ne întoarcem în timp pentru a preamări pe Dumnezeu cu glas puternic și pentru a-i mulțumi lui Cristos" pentru tot ce a făcut pentru cei care au venit în acest loc sfânt.

Recunoștința nu este numai o obligație de a recunoaște binefacerile primite, ci este și expresia micimii noastre în fața lui Dumnezeu, izvorul oricărui bine. Ceea ce au făcut părinții voștri, care au venit din Polonia pentru a munci în mina de sare din apropiere - în care au făcut și o grotă ca loc de rugăciune - a fost de fapt exprimarea încrederii lor în Dumnezeu sub călăuzirea sfintei Fecioare Maria.

Naaman Sirianul a luat puțin pământ din Israel ca amintire a vindecării sale în râul Iordan, prin intermediul profetului Elizeu, așa cum am auzit în prima lectură (cf. 2Rg 17). Făcând astfel, el împărtășea credința profetului în unicul Dumnezeu, creatorul cerului și al pământului, eliberatorul poporului său din robia Egiptului, și, luând cu sine puțin din acest pământ al făgăduinței, își exprima încrederea în acest Dumnezeu al lui Elizeu. Înaintașii voștri, cu mai mult de o sută de ani în urmă, au venit în Bucovina, nu cu puțin pământ din îndepărtata Polonie, ci aducând cu ei icoana sfintei Fecioare Maria, imaginea Maicii din Czestochowa, cu tot ceea ce este ea, adică încrederea în mama lui Cristos, și mama noastră, maica Bisericii; dorința de a vrea asemenea ei să împlinim voința lui Dumnezeu în cotidianul "fiat" după voința sa; disponibilitatea de a urma sfatul său "faceți tot ce vă va spune" (In 2,5).

Așa și noi astăzi dorim să aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru cei o sută de ani de existență a acestei biserici, pentru o sută de ani de fidelitate față de Biserica lui Cristos. Celebrarea acestui semnificativ an aniversar, nu e numai amintirea trecutului, ci și amintirea în prezent pentru a ne căli din nou în ceea ce înseamnă pentru noi, și mai ales pentru voi, membrii comunității poloneze din Bucovina, un sanctuar așa de iubit, care a devenit în cursul deceniilor un sanctuar iubit de toți, unde fiecare vine pentru a o venera pe sfânta Fecioară Maria.

1. Am spus puțin mai înainte că în a aduce cu ei icoana Maicii Domnului din Czestochowa, părinții voștri au manifestat încrederea lor mama lui Cristos, mama noastră și maica Bisericii.

Chiar în această lună de octombrie, care este și luna sfântului Rozariu, suntem invitați să medităm opera lui Cristos și a Mariei, prin rugăciunea Rozariului. În scrisoarea sa apostolică Rosarium Virginis Mariae, pentru anul 2002-2003, papa Ioan Paul al II-lea scrie: "Însă motivul cel mai important pentru a propune din nou cu tărie practicarea Rozariului este faptul că el constituie un mod foarte valid pentru a favoriza printre credincioși acea îndatorire de a contempla misterul creștin pe care am propus-o în scrisoarea apostolică "Novo millennio ineunte" drept adevărată și reală 'pedagogia sfințeniei!'..." (RVM 5)

La începutul acestei scrisori, papa ne amintește că Rozariul este un mijloc foarte simplu și tradițional pentru a împlini bine acest program de sfințire, pentru că "în sobrietatea elementelor sale, concentrează în sine profunzimea întregului mesaj evanghelic, constituind un fel de compendiu al acestuia" (RVM 1).

Pentru a ne ajuta să contemplăm mai bine pe Cristos în rugăciunea Rozariului, papa Ioan Paul al II-lea a adăugat alte cinci mistere, care sunt numite de el "mistere de lumină": Botezul lui Isus, minunea apei preschimbate în vin la nunta din Cana, învățătura lui Isus pe muntele fericirilor, schimbarea la față și, în fine, ultima Cină, la care Isus s-a făcut prezent în Euharistie, centrul și culmea cultului.

Deci, "la Isus prin Maria", după cum spuneau cei din antichitate, căci nu există cale mai sigură, mai directă decât prin Maria dacă vrem să-l cunoaștem pe Fiul ei Isus. Vedem cum aceasta este eficace în motoul episcopal al Sfântului Părinte "Totus tuus", căci, consacrându-se Mariei încă din tinerețea sa, el a urmat sub călăuzirea ei maternă un drum de totală încredere în Cristos, în condiții dificile dacă ne gândim că a rămas singur pe lume la vârsta de numai douăzeci și unu de ani, că a fost ales în fruntea Bisericii, atunci când aceasta se afla în toiul persecuțiilor sub ateismul ideologic comunist în Europa Centrală și Orientală, urmând cu mult curaj acel minister atunci când astăzi lumea este marcată de materialism sau ateism practic. Să ne amintim că el a fost salvat de însăși Maica Domnului în atentatul din 18 mai 1981.

2. În edificarea acestei biserici din Cacica în cinstea Maicii Domnului din Czestochowa cu o sută de ani în urmă, constructorii și binefăcătorii au manifestat voința lor în dorința de a împlini asemenea sfintei Fecioare Maria voința lui Dumnezeu în cotidianul "fiat" după voința sa.

La ce folosește o biserică dacă nu la adunarea ucenicilor lui Cristos pentru a le oferi învățătura și sfințenia sa prin intermediul sacramentelor. Despre Biserică, spune Codul de drept canonic: "Este edificiul sacru destinat cultului divin, în care credincioșii au dreptul de a veni pentru a exercita, mai ales în mod public, cultul divin" (CDC, can. 1214).

Deci, edificiul sacru, acest sanctuar care de o sută de ani este locul de întâlnire al familiei lui Dumnezeu, unde mii de credincioși au devenit fiii lui Dumnezeu prin intermediul Botezului, apostoli ai credinței prin intermediul Mirului; mărturisitori ai iubirii reciproce dintre Cristos și Biserică prin Căsătorie; unde mii de credincioși primesc iertarea păcatelor lor prin intermediul Reconcilierii și unde se hrănesc cu însuși Cristos prin Euharistie. Apoi, în fiecare duminică, Biserica găzduiește comunitatea parohială pentru a celebra sfânta Liturghie. Devenită sanctuar, și din anul 2000 bazilică, această biserică găzduiește numeroși pelerini care vin să ceară ajutor Domnului prin devoțiunea față de Maria. "La Isus prin Maria", o cale directă și sigură!

Cine ar putea spune câte haruri s-au primit în acest sanctuar. Despre aceasta ne dă mărturie numeroasele "ex voto" care sunt atârnate de perete în interiorul acestei biserici. Dar cine știe câte haruri au fost primite și sunt cunoscute numai de Dumnezeu și de cel care a beneficiat de ele. Asemenea samariteanului, "văzând că s-a vindecat, s-a întors preamărindu-l pe Dumnezeu cu glas puternic" (Lc 17,15), mulți pelerini s-au întors aici pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu cu un "ex voto"; dar cine știe câți sunt cei care au făcut-o numai în mod spiritual, printr-o rugăciune la Domnul invocând pe Maria cu frumoasa rugăciune a sfântului Bernard: "Sub ocrotirea ta alergăm sfântă Născătoare de Dumnezeu. Nu disprețui rugăciunile în nevoile noastre, ci ne mântuiește pururea de toate primejdiile, Fecioară slăvită și binecuvântată".

3. Mai rămâne un al treilea argument de analizat, dacă vrem să împărtășim pe deplin cu cei zece leproși din Evanghelia de astăzi cele făcute de ei pentru a fi vindecați: disponibilitatea de a urma sfatul Maicii lui Cristos "faceți tot ce vă va spune" (In 2,5). Aceste cuvinte ale sfintei Fecioare Maria spuse slujitorilor la nunta din Cana au valoare pentru cei care vin la Cristos pentru a fi vindecați, pentru a-l urma, pentru a rămâne în prezența sa, pentru a fi sfințiți de prezența sa, așa cum a fost pentru cei zece leproși.

Așa au făcut și constructorii acestei biserici, cu o sută de ani în urmă! Căci și-au dorit prezența lui Cristos în mijlocul lor, prezența pâinii vieții, la care să recurgă în fiecare zi; prezența cuvântului vieții prin intermediul ministerului preoțesc, în predici și în catehism; prezența cea mai răspândită a trupului mistic al lui Cristos, din care ei înșiși - și noi astăzi - suntem parte, adică Biserica adunată la întrunirea liturgică. Așa spune constituția dogmatică "Lumen gentium" a Conciliului Vatican II despre Biserică, atunci când expune prin diferite imagini ale Bisericii-comunitate aceea referitoare la edificii: "Mai adesea Biserica este numită zidirea lui Dumnezeu (1Cor 3,9). [...] Acest edificiu primește diferite denumiri: casa lui Dumnezeu în care locuiește familia sa, locuința lui Dumnezeu în Duh, cortul lui Dumnezeu printre oameni și mai ales templul sfânt pe care sfinții părinți îl văd și îl laudă reprezentat în sanctuarele de piatră, și care, în liturgie, este asemănat pe bună dreptate cu cetatea sfântă, noul Ierusalim..." (LG 6d).

În acest context, este necesar să ascultăm ceea ce papa scrie în pagini bogate de meditație, în ultima enciclică "Ecclesia de Eucharistia", pentru a ne pune "la școala Mariei, femeie euharistică" (cf. nr. 53-58). Mă opresc doar la legătura dintre maternitatea Mariei și prezența sacramentală a lui Cristos în Euharistie. Papa scrie: "Atunci când în momentul Bunei-Vestiri, poartă în sânul său Cuvântul făcut trup, ea devine într-un anumit fel, un tabernacol - primul tabernacol al istoriei - în care Fiul lui Dumnezeu, pentru moment invizibil în ochii oamenilor, se prezintă la adorația Elisabetei, iradiind parcă lumina sa prin ochii și glasul Mariei" (EdE 55).

Așadar, mai ales aici, în această biserică dedicată sfintei Fecioare Maria, avem în mama lui Cristos și mama noastră, un impuls sigur pentru a ne apropia de Cristos, pentru a deveni mereu discipolii săi, pentru a fi mereu cu adevărat creștini.

Concluzie
Am venit astăzi în număr mare la acest sanctuar marian pentru a mulțumi lui Dumnezeu de toate câte a făcut "în" și "prin intermediul" acestei biserici din piatră în cei o sută de ani. Suntem aici pentru a cere ca sub ocrotirea sfintei Fecioare Maria să putem continua cu siguranță, perseverență și generozitate drumul nostru de-a lungul anilor pe care-i avem în față. Sâmbăta viitoare va începe anul Euharistic, pregătit în 2002-2003 de cel al Rozariului. Deci vă propun să vă amintiți în fiecare zi ceea ce acești doi ani de sărbătoare, de după anul 2000 când am sărbătorit marele jubileu, că vor să ne determine să fim protagoniști adevărați ai programului noii evanghelizări. Deci va trebui să dăm o mai mare importanță atunci când ne rugăm Rozariul, la misterele de lumină, care au fost instituite de papa Ioan Paul al II-lea, pentru anul Rozariului, mai ales al cincilea mister, căci de la Euharistia prezentă în această Biserică, cum de altfel e în toate bisericile noastre, iradiază prezența sacramentală a lui Cristos, Domnul nostru și Dumnezeul nostru. Papa scrie despre aceasta: "Trecând de la copilărie și de la viața în Nazaret la viața publică a lui Isus, contemplarea ne poartă asupra acelor mistere pe care le putem numi, într-un mod deosebit, misterele de lumină. În realitate, întreg misterul lui Cristos este lumină. El este lumina lumii" (In 8,12). Și după ce a menționat primele patru, papa continuă: "Mister de lumină este, în fine, instituirea Euharistiei, în care Cristos se dă ca hrană cu trupul și cu sângele său sub chipul pâinii și al vinului..." (RVM 21).

Sfânta Fecioară Maria să dăruiască întregii comunități parohiale din Cacica și tuturor pelerinilor care vin la sanctuar harul de a ajunge mereu mai aproape de Isus. Ea îl ține în brațele sale pentru a ni-l da ca Mântuitor, repetându-ne, ori de câte ori îi contemplăm icoana sa: "Faceți tot ce vă va spune" (In 2,5)!

Cacica, 10 octombrie 2004

+ Jean-Claude Périsset, nunțiu apostolic
 


lecturi: 123.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat