Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

Centenarul Bisericii din Pleșa

Pentru a șasea oară, în perioada 10-12 septembrie, Uniunea Polonezilor din România cu sediul la Suceava a organizat Zilele Culturii Polone desfășurate sub deviza comună "Mai aproape unii de alții". Scopul manifestărilor reunite sub acest generic este acela de a populariza cultura polonă în România, de a prezenta comunitatea poloneză din întreaga țară, mai ales din binecuvântata Bucovină, și de mai adăuga o "cărămidă" la construirea unor relații polono-române normale, caracterizate prin respect reciproc și cunoaștere a moștenirii culturale. Polonezii, ce trăiesc de peste două veacuri aici, doresc să devină o punte între Polonia și România, doresc să contribuie la apropierea și mai buna înțelegere între cele două popoare.

A intrat deja în tradiția Zilelor Culturii Polone ca cea de-a treia zi a manifestărilor să fie dedicată unei comunități rurale de polonezi bucovineni. Alegerea s-a oprit, de data aceasta, la satul Pleșa, com. Mănăstirea Humorului. Alegerea a fost motivată de împlinirea a 100 de ani de la sfințirea bisericii din această localitate întemeiată în 1836.

După multe decenii, locuitorii Pleșei și-au văzut visul cu ochii, acela de a avea biserica lor, ea a fost sfințită în 1904 purtând hramul "Sfânta Ana". Pe rând, biserica a aparținut parohiilor din Gura Humorului, Solonețu Nou, pentru ca din ianuarie 2003 să fie afiliată Parohiei Poiana Micului, paroh fiind în prezent pr. Marius Bucevschi. În altarul central tronează statueta patroanei satului și bisericii: sfânta Ana.

După 1989, biserica a fost renovată din temelii, iar locuitorii satului au avut cinstea de a primi pe Excelența sa Petru Gherghel, episcop de Iași, care a sfințit biserica în ziua de 26 iunie 1993.

În ziua de 12 septembrie 2004, la ora 12.00 s-a celebrat sfânta Liturghie concelebrată pentru a marca centenarul bisericii din Pleșa la care au participat invitații la Zilele Culturii Polone, consulul Republicii Polone la București, Marian Borys Sekala, delegația voievodatului Silezia condusă de dl. Jan Grela, delegația voievodatului Lubuski condusă de dl. Edward Fedko, reprezentanți ai autorităților locale, numeroși credincioși din Solonețu Nou, Poiana Micului și alte localități bucovinene, reprezentanți ai comunităților poloneze din Suceava, București, Iași, Constanța. Liturghia a fost oficiată de episcopul Petru Gherghel în prezența preoților veniți din Polonia: Jerzy Pawlik din Katowice, Tadeusz Pater din Przemysl, Andrzej Ziólkowski din Cracovia și capelanul muntenilor, Czadca Wladyslaw Hejmej. Au fost prezenți și preoții Stanislaw Kucharek din Chișinău, originar din Poiana Micului și Ionuț Strejac de la catedrala "Sfântul Iosif" din București. Dintre preoții decanatului de Suceava au fost prezenți: pr. paroh Marius Bucevschi și pr. Ștefan Babiaș.

Prin nota sa religioasă, cea de a treia zi a manifestărilor din cadrul Zilelor Culturii Polone a dovedit, încă o dată, că dimensiunea spirituală face parte integrantă din viața cotidiană a polonezilor. Pentru cei peste 200 de locuitori ai acestui sat izolat pe înălțimile Obcinilor Bucovinei, această zi a reprezentat o sărbătoare cu semnificații deosebite ce nu va fi uitată și despre care se va vorbi încă mult timp de acum înainte ca intrând în tradiția orală ce va fi transmisă din generație în generație.

Stanislav Iachimovschi

* * *

Din istoria localității Pleșa

Istoria acestei localități bucovinene este legată de emigrarea muntenilor (górale) din regiunea Czadca, situată la granița slovaco-polonă, în Bucovina. La începutul secolului al XIX-lea (1803) acești munteni s-au așezat la periferia Cernăuțiului (suburbiile Clocucica și Calceanca), dar și în localități ca Tereblecea, Crasna Stara Huta ș.a.

Din cauza condițiilor grele de trai, o parte dintre cei stabiliți aici au decis să se așeze în altă parte a Bucovinei, înaintând în 1835 o petiție administrației districtului Cernăuți prin care cereau să li se aprobe așezarea pe teritoriul domeniului Ilișești, la sud de muntele Pleș (734 m), denumirea transformată fiind ulterior în Pleșa. În urma aprobării cererii, 16 familii de munteni polonezi (24 după alți autori) au întemeiat, în 1836, colonia Pleș, așezată de-a lungul drumului militar austriac, mai la sud de Solonețu Nou.

Numărul locuitorilor Pleșei s-a menținut aproximativ constant, de la întemeierea satului până astăzi. În anul 1857 în Pleșa locuiau 141 de persoane, în 1880 - 217, în 1890 - 216 în 1900 - 210, în 1910 - 254, în 1930 - 259, în 1967 - 250 (47 de familii după Emil Biedrzycki), 210 persoane conform recensământului populației din 7 ianuarie 1992.

*

"Muntele Sfintei Ana"

Drumul, ce șerpuiește din Valea Humorului, te duce la Pleșa în vârf, unde căsuțele sunt dominate impunător de biserica cu hramul "Sfânta Ana".

Din 1836, anul întemeierii satului, preoții Parohiei Gura Humorului au păstorit locuitorii din Pleșa. Neavând biserică proprie, locuitorii din Pleșei mergeau la biserica parohială din Gura Humorului, situată la o distanță de 9 km.

Biserica cu hramul "Sfânta Ana" a fost construită la începutul secolului al XX-lea, iar sfințirea a avut loc în 1904. A fost meritul locuitorilor Pleșei care și-au zidit singuri bisericuța. În urma înființării vicariatului apostolic al Bucovinei cu capitala la Cernăuți în 1921, au avut loc câteva schimbări administrative. Pleșa a fost afiliată la noua înființată parohie din Solonețu Nou.

Biserica n-a avut de suferit de pe urma celor două războaie mondiale. În timpul Celui de-al II-lea Război Mondial, armata germană, ce staționa în Pleșa, a amenajat în biserică un atelier de tâmplărie. Statueta "Sfânta Hanka" din altarul principal a fost salvată, căci ea a fost dusă de către preoții militari germani la Câmpulung. În anul 1944, un oarecare Majerik din Pleșa a adus pe spinarea unui măgăruș statueta "Sfânta Hanka" și ea a fost din nou amplasată în altarul principal. A fost un prilej de mare bucurie pentru locuitorii Pleșei, care au redobândit cea mai de preț comoară - patroana satului lor.

O dată cu căderea comunismului în decembrie 1989, noile realități sociale au permis renovarea acestei frumoase biserici. În ziua de 26 iunie 1993, în ziua celebrării hramului "Sfinții Ioachim și Ana", biserica renovată din temelii a fost sfințită de către Excelența sa episcopul Petru Gherghel. Din ianuarie 2003 Pleșa a fost afiliată Parohiei Poiana Micului, paroh fiind, în prezent, pr. Marius Bucevschi.

*

Pleșa astăzi

Locuitorii Pleșei, în mod tradițional, se ocupă de lucrarea pământului și de creșterea animalelor. Unii lucrează în păduri și doar câțiva mai produc cărbune din lemn. În afară de aceasta, ei se remarcă prin dogărit - meșteșug al câtorva locuitori ai satului, specializată în mod deosebit fiind familia Alexandrovici. Numeroși locuitori, mai ales tineri, au plecat în străinătate, temporar, în căutarea de condiții mai bune și de loc de muncă.

Aproape în vârful muntelui se află centenara biserică cu hramul "Sfânta Ana". Nu departe, mai jos se află școala cu patru clase și grădinița și, alături, sala Căminului Cultural. În Pleșa activează Asociația Polonezilor al cărei președinte este, în prezent, Iosif Alexandrovici. Dintre cei peste 200 de locuitori, doar câțiva declară o altă naționalitate decât cea polonă.

Pleșa este un sat cu o foarte frumoasă așezare, cea mai fermecătoare și pitorească dintre toate satele din sudul Bucovinei locuite de muntenii din Czadca și, poate, cea mai distinctă, având "propriul" său caracter puternic ca și al locuitorilor săi, căliți de deosebit de grelele condiții de trai și de permanentul urcuș pe drumul abrupt.

Figura cea mai adesea asociată cu Pleșa este Bolek Majerik - poet și sculptor, laureat a numeroase concursuri de poezie din Polonia, autor a trei plachete de versuri ("Întruparea cuvântului" - 1997, "Printre zei, copaci și oameni" - 2002, "Cine sunt eu?" - 2003) și a nenumărate poezii ce-și așteaptă publicarea. El este indisolubil legat de satul său natal - cu Stânca Uliului, în care s-au născut primele lui sculpturi, cu pârâul sau cu păduri de fagi, mereu prezente în poeziile sale. Scrie în limba polonă, sculptează mai ales figuri ale voievozilor moldoveni; este mândru atât de originea sa poloneză, cât și de faptul că s-a născut pe pământ românesc.


 

lecturi: 123.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat