Hiroshima, după șaptezeci de ani
Davide Demichelis
"Este necesar să se amintească, pentru a construi un viitor de pace. Amintirea trecutului nu trebuie să devină niciodată motiv de răzbunare, însă a șterge amintirea face să se repete erorile mai ușor". Alberto Quattrucci, secretar general al asociației "Oameni și Religii" din Comunitatea Sfântul Egidiu, a intervenit ca reprezentant al Comunității romane la Simpozionul pentru Dezarmarea Nucleară, la 6 august la Hiroshima: după 70 de ani de la acea tragică zi de 6 august 1945, când la ora 8.15 dimineața un avion american a lansat "little boy" (băiețelul), prima bombă atomică.
Simpozionul pentru Dezarmarea Nucleară a fost organizat de Comitetul japonez al Federației Mondiale a Religiilor, de asociația niponă a Religiilor pentru Pace și de Comunitatea Sfântul Egidiu, cu colaborarea orașului Hiroshima. Este destul de rar ca, împreună, comunități religioase și societate civilă să promoveze inițiative de această însemnătate, în Japonia. Însă aniversarea este foarte simțită de japonezi: atacurile atomice de la Hiroshima și Nagasaki, cele două episoade de război cele mai grave din istoria omenirii, au cauzat circa două sute de amii de morți.
Venerabilul Yemada Etai, al 253-lea preot în fruntea școlii japoneze de Budism Mahayana, în 1944 era la Okinawa, unde a combătut războiul cu arma rugăciunii. Afirma atunci: "Am înțeles că a venit momentul pentru toți credincioșii să se unească, pentru a rezolva problemele dramatice ale omenirii". Venerabilul Yamada, mort în 1999, a participat la Zilele Mondiale de Rugăciune pentru Pace de la Assisi, unde Papa Ioan Paul al II-lea a denunțat cu putere responsabilitățile omului în conflicte: "Războiul este distrugerea vieții umane. Războiul este moartea. Războiul este creat de om. De aceea așa cum războiul este zămislit în inima oamenilor, tot așa și pacea trebuie să se nască din inimile noastre".
Scopul întâlnirii de la Hiroshima nu este numai să amintească bombardamentele nucleare îndurate de Japonia, ci să promoveze și dezarmarea nucleară. Zeci de mii de "hibakusha" (supraviețuitori după bomba atomică) suferă încă efectele acelor bombardamente. Ei sunt primii care se bat împotriva celor peste șaptezeci de mii de bombe atomice păstrate și astăzi în arsenalele multor state. Liderii religioși și societatea civilă vor să stimuleze toată comunitatea internațională se angajeze pentru eliminarea armelor nucleare.
"Astăzi putem vorbi despre un al treilea război mondial dus «pe bucăți» cu crime, masacre și distrugeri", denunță Papa Francisc, care în scrisoarea enciclică Laudato si' semnalează că: "Puterile economice continuă să justifice actualul sistem mondial în care prevalează o speculare și o căutare a profitului financiar care ignoră efectele asupra demnității umane și asupra mediului".
Între timp, conclude de la Hiroshima Alberto Quattrucci: "În Occident ca și în Orient, se răspândesc mișcări naționaliste de extremă dreaptă periculoase care, ignorând lecțiile trecutului, repetă actele de violență și de rasism față de toate minoritățile". Hitler, când a conceput exterminarea evreilor, s-a inspirat din holocaustul armenilor, care a avut loc în urmă cu un secol: "Și-așa - a afirmat Führerul în 1939 - cine își amintește astăzi despre masacrarea armenilor?".
(După Vatican Insider, 6 august 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
lecturi: 13.